Poveste de inceput.

Scriam in prima zi motivele pentru care am blog. Totusi exista (si) o (alta) poveste care merita spusa. Acum un an si un pic, la inceputul lui 2008, nici nu ma gandeam ca as putea avea un blog/site personal. Atunci l-am cunoscut – ca pacient – pe cel care astazi imi e si prieten,Daniel Tiganila. Apoi pe Bobby Voicu (si a lui glezna), pe Cristina Alexandru, pe Radu Ionescu, pe Dorin Boerescu, pe Dragos Manac, pe Vladimir Oane ca sa amintesc doar o parte dintre pacientii care mi-au devenit apropiati si care m-au ajut sa vad posibilitatea de a te dezvolta si in aceasta directie. In plus am un mai vechi si bun prieten Florin Campeanu, care dezvolta si el de o buna bucata de vreme propriul blog cu sarguinciozitate.

Desi ca medic e un pic mai dificil sa faci acest lucru, in primul rand datorita programului zilnic… In plus feed-back-ul la comentarii/ intrebari trebuie sa fie (mai) rapid. Totusi – in pofida acestor impedimente legate de timp – pot spune dupa (doar) 20 de zile ca dralinpopescu.ro a intrat in programul meu zilnic!

Si inca o precizare – apropo de logo-ul meu care a starnit destule reactii – ideea (foarte buna in opinia mea) e, normal, a celui care a realizat din punct de vedere grafic totul pe aici (Budha dupa (re)numele lui in blogosfera) iar textul, iarasi firesc, imi apartine mie. Medicina e activitatea mea zilnica de 15 ani, echilibru e ceea ce cautam cu totii (multumesc Mariei si Ginei!) iar credinta e indispensabila eforturilor noastre. Indiferent de entitatea in care credem e, in opinia mea, foarte important sa fim animati de o credinta. Fie ea (doar) si in mai bine!

8 comentarii