Studii

Consumul moderat de bere şi masa corporală

/

Ana María Veses Alcobendas
Directoare Cercetare: Ascensión Marcos

Grupul de Imunonutriţie
Departamentul de Metabolism şi Nutriţie
Institutul de Ştiinţe şi Tehnologie a Alimentelor şi Nutriţiei (ICTAN),
Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC)
Spania, 2010

MULŢUMIRI

Grupul de Imunonutriţie doreşte să exprime cele mai sincere mulţumiri voluntarilor care au participat la studiu cât şi medicilor Ángela García, Eduardo Iglesias şi Ana Montero, profesori în cadrul departamentului de Ştiinţe Farmaceutice şi de Alimentaţie, Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii CEU San Pablo, pentru colaborarea lor inestimabilă şi consultanţa oferită în studiu.

Prolog

Berea este o băutură fermentată cu conţinut scăzut de alcool, cu caracteristici specifice în compoziţia sa care îi oferă un interes nutritiv special.

În general, consumul moderat de bere, cu aproximativ 45 kcal. pe fiecare 100 ml şi 17 kcal. în cazul berii fără alcool, cât şi consumul celorlalte băuturi fermentate cu un conţinut scăzut de alcool, pot face parte dintr-o alimentaţie sănătoasă, cu condiţia să facem referire la adulţi sănătoşi. Acest lucru se ântâmplă datorită proprietăţilor care îi conferă berii conţinutul scăzut de alcool, cât şi datorită materiilor prime din care este fabricată (apă, orz şi hamei).

În ciuda cunoaşterii acestor date, exista mitul ca un consum de bere produce distensie abdominală. Totuşi, cu condiţia să ne referim doar la consumul moderat de bere, trebuie să menţionăm că în studiile ştiinţifice care s-au realizat cu privire la modificarea greutăţii corporale, nu există modificări la nivelul ponderal nici în compoziţia corporală, fapt care nu a fost analizat încă în detaliu.

Prin urmare, studiul realizat de Ana María Veses, plecând de la acordarea Bursei Manuel de Oya „Berea, Sănătate şi Nutriţie”, presupune o nouă etapă pentru investigaţiile realizate în jurul acestei băuturi, pentru că analizează efectele unui consum moderat de bere, cu şi fără alcool, cu privire la greutatea şi compoziţia corporală.

Ascensión Marcos

Profesoara de Cercetare. Departamentul de Metabolism şi Nutriţie. Institutul de Refrigerare – ICTAN. Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC)

INDEX

    1. INTRODUCERE 4

    2. METODOLOGIE 5

    2.1 Subiecţi 5

    2.2 Studiu experimental 5

    2.3 Parametrii studiaţi 6

    2.4 Descrierea metodologiei 6

    2.4.1 Analiza compoziţiei corporale 6

    2.4.2 Analiza dietetică 9

    2.4.3 Analiza activităţii fizice 9

    2.4.4 Tratamentul statistic al datelor obţinute 9

    3. REZULTATE 9

    3.1 Caracteristicile ţesutului 9

    3.2 Date experimentale şi statistice 9

    3.2.1 Registrul dietetic şi de activitate fizică 10

    3.2.2 Parametrii compoziţiei corporale 10

    4. DISCUŢII 13

    5. CONCLUZIE GENERALĂ 15

    6. BIBLIOGRAFIE 15

1. INTRODUCERE

Deşi există multe studii care au relaţionat consumul de alcool cu o creştere a riscurilor asociate sănătăţii, de o anumită perioadă de timp, a crescut interesul pentru cunoaşterea efectelor unui consum moderat de alcool si, în mod concret, de bere asupra sănătăţii, datorită cantităţilor apreciabile de nutrienţi şi compuşi vegetali secundari pe care îi aduc acest tip de băuturi alcoolice fermentate (Romeo şi col, 2007).

Berea este o băutură fermentată cu un conţinut scăzut de alcool (intre 4 şi 5 grade) cu caracteristici specifice în compoziţia sa care o diferenţiază de restul de băuturi şi îi conferă un interes nutritiv special. Elaborată în principal din ingrediente naturale – apă, orz, hamei şi drojdie – berea are un conţinut caloric scăzut şi diverşi nutrienţi ca vitamine din grupa B, fibre şi minerale variate (Mataix, 2003).

Fabricarea şi consumul acestei băuturi reprezintă o tradiţie foarte veche (3500 a.C) care îşi are originea în culturile Kurde sau Sumeriene (Serra şi col, 2003) care s-a transmis de-a lungul secolelor, ajungând în prezent să fie o băutură foarte acceptată în societate datorită proprietăţilor sale organoleptice (Diaz şi col, 2002). Consumul său în Spania se realizează de obicei la mese, sau împreună cu aperitivele; astfel, aceasta este percepută ca o băutură legată de momente de întâlniri sociale şi care face parte din dieta mediteraneană actuală.

Consumul acestei băuturi s-a relaţionat în mod popular cu aşa numita „curbă de fericire”. Totuşi, în ultimii ani, diferite investigaţii au pus la îndoială că există o relaţie intre consumul moderat al acestei băuturi şi apariţia obezităţii abdominale (Bobak şi col, 2003; Romeo şi col, 2007). Probabil există alţi factori, cum ar fi stilul de viaţă sedentar, obiceiurile alimentare incorecte, inclusiv dietele bogate în grăsimi (Posadas, 1998), tabacismul şi diverse componente genetice, cum ar fi varianta DD a genei enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) (Riera-Fortuny şi col., 2005; Strazullo şi col 2003) sau o mutaţie genetică FTO (Gerken şi col, 2007; Loos şi col, 2008) care favorizează acest tip de obezitate şi influenţează compoziţia corporală. De fapt, unii autori au sugerat că, în ceea ce priveşte aportul la reglarea greutăţii, nu există o relaţie între ingerarea de băuturi cu alcool şi greutatea corporală (Priola şi col, 1972; Kromhout, 1983). În acest sens, în 1997 Suter a indicat că există aproximativ aceleaşi studii care constatau o relaţie pozitivă între greutatea corporală şi consumul de băuturi cu alcool şi cele care definesc o relaţie negativă între cei doi parametri. Prin urmare, este clar că nu există un consens general (Romeo şi col, 2007). În orice caz, majoritatea studiilor care au investigat efectele consumului de alcool asupra greutăţii corporale, au sugerat o relaţie atât inversă cât şi pozitivă cu privire la greutate şi grăsimile corporale, sunt epidemiologice (Romeo şi col, 2007).

Realitatea este ca aportul caloric din bere este foarte scăzut: un pahar de 200 ml are doar 90 kcal şi în cazul berii fără alcool această cantitate se reduce la 17 kcal la 100 ml. În conformitate cu bibliografia, consumul moderat se stabileşte la 10 – 12 g de alcool pur / zi pentru femei şi respectiv şi 20 – 24 g pentru bărbaţi. Aceste diferenţe se datorează în mod fundamental susceptibilităţii ca femeile metabolizează alcoolul (González – Gross şi col, 2000: Dietary guidelines, 2002), ceea ce în cazul berii ar echivala cu un maxim de două beri pentru bărbaţi şi una pentru femei. Se recomandă să se consume împreună cu alimente solide.

Pe de altă parte, berea fără alcool este un produs relativ nou pe piaţă care satisface nevoile anumitor consumatori care doresc sa se bucure de această băutură, dar nu doresc sau nu pot să bea alcool. Este fabricată din aceleaşi ingrediente naturale ca şi berea cu alcool, de aceea aportul nutriţional este similar şi se consideră un element important ce trebuie studiat în cercetările ştiinţifice despre bere. Există unele studii în care s-au analizat efectele unui consum de bere cu alcool cu privire la compoziţia corporală (Bobak şi col, 2003; Romeo şi col, 2007; Schutze şi col, 2009), dar efectul consumului de bere fără alcool nu a fost evaluat încă.

Datorită numărului mic de studii de intervenţie care au cercetat efectele consumului de bere asupra modificării greutăţii corporale şi constatarea lipsei de date asupra consumului de bere fără alcool şi compoziţiei corporale, prezentul studiu pretinde să analizeze, prin tehnici exacte şi noi, efectele unui consum moderat de bere cu sau fără alcool asupra compoziţiei corporale şi obezităţii abdominale.

2. METODOLOGIE

2.1 Subiecţi

Studiul s-a realizat pe 49 subiecţi sănătoşi de ambele sexe cu vârste cuprinse între 20 şi 42 ani. Participanţii s-au prezentat voluntar la studiu şi după o discuţie informativă, toţi subiecţii au semnat un acord informat. Niciunul dintre voluntari nu prezenta antecedente familiale nici personale de abuz de alcool nici patologice care să recomande împotriva unui consum moderat de bere.

2.2 Studiu experimental

S-a ales un studiu de intervenţie intersectată (test cu grupuri paralele sau cross-over) în care fiecare subiect a fost propriul său control (Figura 1). Perioada experimentală a durat 10 săptămâni, timp în care toţi voluntarii studiului au continuat să îşi menţină obiceiurile de viaţă şi alimentaţie. Unica modificare introdusă a făcut referire la consumul de băuturi alcoolice şi ingerarea de bere tradiţională sau fără alcool în momentele determinate.

In timpul primei săptămâni, toţi subiecţii s-au abţinut de la orice consum de băuturi cu alcool. În următoarele patru săptămâni şi în mod aleatoriu, în funcţie de grupul în care au fost desemnaţi, au introdus în dieta obişnuită berea tradiţională sau fără alcool, în cantitatea corespunzătoare unui consum moderat de alcool, şi anume un pahar de bere de 330 ml (4,5% vol; 12 g de alcool) pentru femei şi 2 pahare de bere de 330 ml (4,5% vol; 24 g de alcool) pentru bărbaţi.

În cea de-a şasea săptămână de studiu, voluntarii au menţinut o altă perioadă de abstinenţă alcoolică (wash-out). În ultimele patru săptămâni, acei subiecţi care au început studiul cu bere cu alcool s-au schimbat pe bere fără alcool şi viceversa.

Descarcă studiul integral (fişier .doc în arhivă .zip)

Share
Leave a Reply
Your email address will not be published. *