Berea ingrasa. Da sau Nu?

Publicat in Articole de specialitate pe June 18th, 2010 de Alin Popescu | 14 comentarii

Iata o intrebare destul de frecventa, mai ales pentru impatimitii consumului de bere. Despre compozitia berii, valorile sale nutritive si legatura ei cu eventualul surplus de kilograme vom discuta in cele ce urmeaza.


Compozitia berii.
Berea contine 90 % apa, malt, hamei,zahar si drojdie.
Sa le luam pe rand.
• Apa :Mai mult de 90% din bere este apa.De aceea nu este de mirare ca fabricile producatoare de bere pun pe locul intai in cerinte ca apa utilizata in procesul de fabricare sa fie de inalta calitate. Apa este importanta deoarece contine diverse saruri si minerale iar cantitatea si calitatea lor afecteaza gustul final al berii.
• Malţ. Malţul este obtinut prin fermentarea cerealelor folosite la prepararea berii.In general cel mai utilizat este orzul, uneori se foloseste ovazul si ocazional grau sau alac. Materiile prime inferioare ca si calitate din care se obtine de asemenea malt sunt porumbul si orezul.Spre exemplu sake-ul japonez este clasificat ca bere, pentru ca se obtine prin fermentarea orezului. Maltificarea se realizeaza prin punerea in apa ã granelor, apoi sunt lasate sa germineze, sunt uscate si astfel se obtine zaharul fermentabil. Cel mai important dupa cum spuneam ese maltul obtinut din orz, cel din grau poate fi si el utilizat avand o inalta calitate.. Graul poate fi utilizat la producerea de bere si nemaltificat si se obtin berile din grau asa numitele beri albe
• Zahăr. Zaharul se adauga – la anumite tipuri de bere -in plus alaturi de apa si malt de cereale pentru a ajuta la fermentare. Este o componenta inconstanta pentru bere.
• Hamei. Hameiul este un conservant natural si da berii o aroma specifica. Florile de hamei contin lupulina o substanta rasinoasa care da aceasta aroma tipica berii- amara. Hameiul mai contine si substante care fac ca berea sa aiba perioada de conservare mai mare. Cu cat hameiul folosit este mai tanar cu atat berea este mai amara. Berea alba face exceptie pentru ca este suficient de amara ca sa mai necesite adaugarea de hamei. Hameiul contine si fitoestrogeni, cu rol important in valorile nutritive ale berii.
• Drojdia. Drojdia este necesară în procesul de conversie a zaharurilor fermentabile în alcool şi dioxid de carbon. Înainte de proces, apa şi malţul sunt fierte împreună, iar dupa racire se adauga drojdia.Cele mai multe fabrici de bere au propriile lor culturi de drojdie. Exista doua tipuri de drojdie folosite in functie de comportamentul lor in procesul de fermentatie si anume: drojdia de baza si drojdia de varf. Drojdia de varf fermenteaza intre 10 si 20 si sta la suprafata mixturii de bere si fermenti de grade, in timp ce drojdia de baza fermenteaza la 5 -10 grade si se lasa la fundul berii.


Valorile nutritionale ale berii:
• Apa : dupa cum am mai precizat mai mult de 90% din bere este reprezentata de apa. Astfel, berea poate avea o contributie importanta la cantitatea zilnicade lichide ingerata, care trebuie sa fie de cel putin 1,5-2 litri pe zi. Pe de alta parte insa, consumul de alcool are un efect de deshidratare celulara
• Continut in grasime, zaharuri si proteine. Berea nu contine grasimi, foarte putine proteine ( mai putin de 0,5%) si o cantitate mica de zahar( in jur de 3 %). Cantitatea de proteine din bere nu are valoare nutritionala. Pe de alta parte zaharurile provenite din orz de obicei au o anumita valoare nutritionala si sunt reprezentate in general de maltoza si glucoza, iar cantitatea lor variaza intre 35 si 40 g pe litru de bere. Unele beri contin o cantitate destul mare de zaharuri fermentate..
• Vitamine. Vitaminele din bere provin din drojdia de bere adăugata în timpul procesului de preparare si sunt reprezentate de vitamine din grupul B. Insa cu cat berea este mai filtrata se pierd mai multe vitamine. Un pahar (250 ml) de bere conţine încă 0.07 mg de vitamina B2, 0.01 mg vitamina B1, si 0,12 mg vitamina B6 . Ca o comparaţie o felie de pâine neagră conţine 0.02 mg de vitamina B2, 0.06 mg vitamina B1 si 0,05 mg vitamina B6. Cu un consum moderat de , berea poate aduce necesarul zilnic de vitamine din grupul B. Pe de alta parte, un consum excesiv nu duce la crearea unor depozite de vitamine ci dimpotriva va creea o carenta ( in special de vitamina B1).
• Minerale: Berea conţine o serie de oligoelemente şi minerale. Cantităţile depind de originea materiei prime, metoda de preparare, precum şi de procesul de producţie.
•Cele mai importante si benefice minerale sunt fierul, cromul, cuprul si potasiul. Continutul in sare al berii este aproape absent, ceea ce este un lucru pozitiv mai ales daca avem de urmat o dieta fara sare.
Prezenţa unor anumite minerale, cum ar fi fier, crom, cupru, siliciu si potasiu poate fi cu siguranţă clasificate ca fiind pozitive. Mai puţin de dorit urmelor de elemente, cum ar fi cobalt şi plumb sunt practic inexistente.
Continutul de sodiu (sare) este aproape absent, lucru cu siguranţă pozitiv. Ca sa sintetizam, berea contine in medie (BN- bere neagra, BD bere blonda):
- energie: 450 cal/l (BN); 379 cal/l (BD);

– alcool: 42 g/l (BN); 35,3 g/l (BD);

– zaharuri: 35 g/l (BN); 30 g/l (BD);

– potasiu: 570 mg/l (BN); 310 mg/l (BD);

– magneziu: 90 mg/l (BN); 70 mg/l (BD);

– calciu: 60 mg/l (BN); 60 mg/l (BD);

– fier: 0,3 mg/l (BN); 0,5 mg/l (BD);

– vit. B1: 0 (BN); 1 mg/l (BD);

– vit. B2: 0,3 mg/l (BN); 1 mg/l (BD);

– vit. B3: 0,3 mg/l (BN); 1 mg/l (BD

-vit. B5: 1 mg/l (BN); 1 mgl (BD);

– vit. B6: 0,03 mg/l (BN); mg/l (BD);

– vit. B9: 100 mg/l (BN); 100 mg/l (BD).


Berea si surplusul de kilograme
Pentru o mare parte a oamenilor, berea este o componentă foarte importanta in alimentatie. Alcoolul din bere furnizeaza organismului calorii. Valoarea energetica a alcoolului din bere este de 7 kilocalorii pe suta de grame de alcool. Astfel, la 250 ml de bere (aproximativ 10 grame alcool) se vor furniza organismului 280 calorii, la fel de mult ca 70 de grame de zahar. 4 pahare de bautura racoritoare dulce, de tip cola de exemplu contin la fel de multe calorii ca si 132 grame de zahar,deci este dublu fata de aceeasi cantitate de bere. S-a facut un studiu prin care s-a demonstrat ca daca adaugam la ratia zilnica normala de 2200 Kcalorii, inca 2000 Kcalorii obtinute prin consumul de bere, persoana respectiva nu se va ingrasa asa de repede ca si in cazul aduagarii a 2000 kcal provenite din consumul de ciocolata. Acest fapt a fost demonstrat exprimental dar nu exista nici o explicatie. Prin urmare cei care sunt consumatori de bere nu trebuie sa se ingrijoreze ca vor lua foarte repede in greutate. Vinul si alte bauturi alcoolizate contin mai multe calorii decat berea. Consumul moderat de bere nu inseamna neaparat ca vom lua in greutate, fapt confirmat de un studiu recent care a analizat legatura dintre consumul de bere si obezitate. Intr-un grup de oameni care au baut bere pe parcurusl unui an au fost mai putini oameni obezi (cu indice de masa corporala peste 30 kg/m2) decat in grupul celor care nu au baut nici o bere. Dupa corectia tuturor cofactorilor (cum ar fi fumatul, varsta, sexul etc) s-a constatat ca consumul de bere nu duce la obezitate. Ideea ca berea duce la obezitate provine probabil din faptul ca acest consum de bere duce la un stil de viata si o alimentatie nesanatoase. De asemenea, berea creste apetitul alimentar mai ales inspre alimentele bogate in calorii cu continut in grasimi si carbohidrati( snacks-uri, chips-uri, carnaciori, alune, saratele, covrigei)

Cercetarile au mai aratat si ca organismul persoanelor care consuma bere regulat ard mai incet grasimile (pentru ca alcoolul duce la depozitarea mai rapida a acizilor grasi liberi in celulele adipoase si pentru ca organismul va arde mai intai alcoolul consumat). Astfel excesul de grasime se depoziteaza sub musculatura abdominala si efectul este renumita” burta de la bere” . Insa, aceasta nu este un effect direct al consumul de bere, ci a alimentatiei si stiului de viata nesanatoase associate cu consumul de bere, in combinatie cu reducerea arderii grasimilor in organism. De aceea este mai bine ca berea sa faca parte din alimentatia zilnica insa separata de mese(berea are deja aceasta imagine de alcool aliment).
Unii cercetatori sustin insa ca berea duce la cresterea depozitelor de grasime de pe abdomen datorita continutului bogat in fitoestrogeni din hamei , care favorizeaza depunerea de grasimi, in special pe abdomen.

Foto: helgasms | chrisjones

Share

Daca vrei sa fii la curent cu articolele publicate, te poti abona la acest blog prin email, folosind formularul de mai jos :
Adresa ta de email :

Lasa un comentariu

Nume (necesar)

Email (necesar) (nu va fi publicat)

Site web

Comentariul tau