Ce este coloana vertebrala?

Autor articol : Mirela Creanga, kinetoterapeut
Contact : mirelacrg (la) yahoo (punct) com

Coloana vertebrala – structura osoasa (vertebre si ligamente) cu rol de:

-protectie a maduvei spinarii
-mentinere a pozitiei verticale a corpului

Coloana vertebrala este impartita in 4 regiuni:

-Cervicala (C) – 7 vertebre si 8 nervi spinali
-Toracica (T) -12 vertebre si 12 nervi spinali
-Lombara (L)- 5 vertebre si 5 nervi spinali
-Sacrala ( S) – 9 vertebre sacrum si coccis si 6 nervi spinali

Vertebrele sunt separate prin discuri.

Prin suprapunerea vertebrelor si discurilor se formeaza canalul vertebral, in interiorul caruia se afla maduva spinarii (protejata de meningele spinale) si lichidul cefalorahidian (cu rol de hranire).

Maduva spinarii este extensie a creierului, un manunchi de fibre nervoase care fac legatura dintre creier si muschi, piele si organele interne.
Se intinde de la C1 – L2, si se continua cu conul medular si coada de cal.
Nervii – fire de cablu de telefon ce trimit mesaje in ambele directii.

Anatomia coloanei vertebrale

Coloana Cervicala

Alcatuire: 7 vertebre
Miscari: flexie, extensie, inclinari laterale, rotatie
Vertebra cervicala este alcatuita din doua parti

– corp
- arc protector (arc neural) .

Fracturile sau leziunile pot afecta corpul vertebral, arcul vertebral, pedunculii sau apofizele

Coloana Toracica

Alcatuire: 12 vertebre
Miscari: rotatia (in special)
Articulare: cu coastele (in regiunea pieptului)
Canalul spinal – relativ mai mic decat cele din regiunea cervicala sau lombara maduva spinarii din acesta regiune este supusa unui risc crescut in cazul unei fracturi

Coloana Lombosacrala

Alcatuire: 5 vertebre
Miscari: flexia si extensia
Vertebre mari, late si groase
Ultima vertebra lombara, L5, se articuleaza cu osul sacru care se articuleza la randul sau cu pelvisul (bazinul).

Neuroanatomia

Maduva spinarii este divizata in regiunile: cervicala, toracica si lombara.
Fiecare sectiune a maduvei spinarii este divizata in segmente neurologice specifice.
Maduva spinarii din regiunea cervicala este impartita in opt nivele.
Fiecare nivel contribuie la diferitele functii din regiunea gatului, si a bratelor.
Exemplu: extensia cotului – tricepsul brahial – nervul radial (fibre nerv. C7, C8).

In regiunea toracica nervii ce alcatuiesc maduva spinarii inerveaza muschii din regiunea pieptului care intervin in respiratie si tuse.

Nervii din regiunea lombosacrala inerveaza membrele inferioare, bazinul, vezica urinara si intestinul gros. Senzatiile primite de la talpi, membre inferioare, pelvis, si abdomenul inferior sunt transmise prin intermediul nervilor lombosacrali catre segmentele superioare (creier).

Care pot fi cauzele unui traumatism vertebro-medular?

Traumatice: accidente rutiere (45%), sarituri in piscine (9%), accidente de munca, etc.

Non-traumatice: tulburarile vasculare, tromboembolii, hemoragii, scleroza multipla, subluxatia C1 – C2 din poliartrita reumatoida, infectii (mielita transversa, sifilis,), tumori compresive,etc.
! 50% au varsta cuprinsa intre 15-25 ani, iar 80% sunt barbati
! – fracturi cervicale (tetraplegii )- 54%, restul fiind paraplegici
- leziuni incomplete fata de cele complete 68%.
! – frecventa: C5 – C6, apoi C6 – C7 si T12 – L1

Ce se intampla in momentul in care suferi un traumatism vertebro-medular?

soc medular – de la cateva ore pana la 6 saptamani (disparitia reflexelor, a miscarilor si capacitatii de a simti)
caile de comunicare motorii si senzoriale sunt intrerupte
mesajele de la creier nu mai ajung sub nivelul la care a avut loc leziunea
leziunea maduvei spinarii atrage dupa sine paralizia (pierderea capacitatii de miscare voluntara) si sensibilitatea anumitor parti ale corpului.

PARAPLEGIA se defineste prin diminuarea sau pierderea functiei motorii si/ sau senzitive in segmentele : toracic, lombar sau sacral, al maduvei spinarii, secundar leziunii elementelor rahidiene.

Lezarea maduvei spinarii, mai jos de nivelul gatului:

-paralizia membrelor inferioare
-paralizia musculaturii trunchiului (in functie de nivelul la care se produce leziunea)
-tulburari de sensibilitate
-tulburari sfincteriene

TETRAPLEGIA poate fi definita ca diminuarea sau pierderea functionala motorie si/ sau senzitiva in segmentele cervicale ale maduvei spinarii datorate leziunii elementelor neurale inauntrul canalului rahidian

Lezarea maduvei spinarii in zona gatului (regiunea cervicala)

-paralizia membrelor inferioare
-paralizia partiala sau totala a membrelor superioare
-afectarea muschilor din regiunea trunchiului superior
-dificultati in respiratie si tuse
-tulburari de sensibilitate
-tulburari sfincteriene

Nivelul leziunii reprezinta punctul de-a lungul coloanei vertebrale unde s-a produs trauma si de unde rezulta si gradul de afectare al membrelor, functiilor organismului si al senzatiilor.

De ce paralizie spastica sau flasca?

Sectiunea totala de maduva intre C1 – T10 provoaca o paralizie spastica.
Sectiunea totala de maduva intre T11 – L2 + coada de cal provoaca paralizie flasca (asemanatoare anesteziei cu paralizie totala).

Leziunea vertebro-medulara “completa” reprezinta lipsa miscarilor si a sensibilitatii mai jos de nivelul leziunii, ex:
Tetraplegie ‘C4 completa’ – lezarea maduvei la nivelul celui de-al 4-lea nerv spinal si absenta miscarilor si a sensibilitatii mai jos de nivelul leziunii.

Leziunea vertebro-medulara “incompleta” reprezinta conservarea partiala a miscarilor si/sau a uneia dintre sensibilitati (superficiala/profunda) mai jos de nivelul leziunii, ex:
Paraplegie ‘T12 incompleta’ – lezarea maduvei spinarii la nivelul celui de-al 12-lea nerv spinal si conservarea partiala a miscarilor si/sau a uneia dintre sensibilitati (superficiala/profunda) mai jos de nivelul leziunii.

Tipuri de leziuni incomplete ale maduvei spinarii:

Sindromul medular anterior
Sindromul medular central
Sindromul medular posterior
Sindromul Brown-Sequard (hemisectiune)
Sindroamele de “coada de cal” si de con medular.

Complicatiile TVM:

Escarele
Tromboembolismul
Hipotensiunea ortostatica
Spasticitatea
Osificarea heterotropica
Osteoporoza si fracturile
Disreflexia vegetative

Tratamentul kinetoterapeutic:
Obiective:

1. Prevenirea escarelor
2. Intretinerea unei amplitudini normale de miscare
3. Mentinerea unui echilibru al tonusului muscular si cresterea progresiva a
fortei musculare
4. Tratarea / Combaterea / Compensarea contracturilor / retracturilor
5. Reeducarea ortostatismului si a activitatilor de transfer
6. Reeducarea mersului
7. Castigarea independentei prin activitati gestuale adaptate dizabilitatii
8. Reinsertia sociala si reprofesionalizarea

Autor articol : Mirela Creanga, kinetoterapeut
Contact : mirelacrg (la) yahoo (punct) com

7 comentarii