Nutritie

Nutriția personalizată: soluția viitorului

/
Nutriția personalizată: soluția viitorului

Nicoleta Tupiţă, Nutriționist-Dietetician, Consultant în Nutriție Sportivă,
Colaborator F.R.Rugby

Dr. Alin Popescu, Medic Primar Medicină Sportivă,
Competență apifitoterapie, C.M.O F.R. Rugby

 

Rezumat:

Influența alimentației asupra sănătății nu mai este demult un mister pentru nimeni. Cu toții, indiferent de statutul socio-economic și educațional știm că „suntem ceea ce mâncăm” și cunoaștem, cel puțin în linii mari, caracteristicile unei alimentații sănătoase. Cu toate că se vorbește despre nutriție și stil de viață sănătos în toate mediile de comunicare, de la rețetele de socializare la publicațiile științifice, populația continuă să sufere de probleme majore de sănătate relaționate cu dezechilibrele nutriționale.

Cuvinte-cheie: nutriție, nutriție personalizată, dezechilibre nutriționale

 

Abstract:

The influence of nutrition over health is no longer a mystery to anyone. Everyone, regardless of the socioeconomic and educational status knows that “we are what we eat” and knows, generally speaking, the characteristics of a healthy diet. Although we talk about nutrition and healthy lifestyle from social networks to scientific publications, the population continues to suffer from major health problems related to nutritional imbalances.

Keywords: nutrition, personalized nutrition, nutritional imbalances

 

Prevalența principalelor boli de nutriție și metabolism la nivel local și global

Alimentația dezechilibrată și sedentarismul sunt doi factori majori de risc pentru un număr mare de probleme de sănătate, printre care: supraponderalitatea și obezitatea, deficiențele nutriționale, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, hepatopatiile, nefropatiile, dezechilibrele hormonale, cancerul și bolile neurodegenerative.

Prevalența la nivel global a acestor boli este în creștere, iar măsurile preventive nu sunt suficiente sau bine implementate pentru a reduce semnificativ aceste „pandemii”.

Conform Global Nutrition Report pentru anul 20151:

  • 1,9 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi (39% din populația peste 18 ani)
  • 2 miliarde de oameni sunt afectați de deficiențe de micronutrienți
  • 42 de milioane de copii sunt supraponderali
  • 1 din 12 adulți suferă de diabet zaharat de tip 2.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că obezitatea nu mai este doar o problemă de greutate corporală, este o boală care afectează 600 de milioane de oameni la nivel global, reprezentând  13% din populația adultă2.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global. În 2012, un număr de 17,5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezintă 31% din toate cauzele de mortalitate3.

În România, mai mult de 50% din populația adultă se confruntă cu un exces de greutate corporală, dintre care 20% sunt obezi4. Bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces și în România, în 2012 acestea reprezentând 50,5% din toate cauzele de mortalitate5.

Eșecul recomandărilor nutriționale generale

Recomandările alimentare adresate întregii populații au început să apară dinainte de a fi descoperite vitaminele şi mineralele. Bineînţeles că SUA are un cuvânt de spus în acest sens, introducând conceptul de piramidă alimentară. Totul a început în 1894, când au fost scrise primele recomandări alimentare de către W.O. Atwater, un om de ştiinţă din cadrul United States Department of Agriculture (USDA). Acestea au fost publicate în 1902. Ȋn acest ghid, el pune accent pe varietate, proporţionalitate şi moderaţie în ceea ce priveşte dieta. De asemenea, propune caloria ca unitate de măsura a energiei pe care o oferă alimentele şi explică cum diferă aceasta în funcţie de conţinutul lor în proteine, lipide şi carbohidraţi.

Primul ghid alimentar al USDA a fost publicat în 1916 – Food for young children de către Caroline Hunt. Alimentele au fost grupate în 5 categorii: lapte şi carne, cereale, vegetale şi fructe, grăsimi şi alimente grase, zahăr şi dulciuri. Acestui ghid i-a urmat la scurt timp, în 1917, altul care se adresa întregii populaţii – How to select foods (C. Hunt si W.O. Atwater).

De la aceste prime încercări, recomandările nutriționale au evoluat de-a lungul timpului, au fost adoptate și de alte țări, fie sub forma de piramidă alimentară, fie sub formă de ghiduri mai complexe.

În 2011, farfuria alimentației sănătoase a luat locul piramidei alimentare pentru a oferi și mai multa practicabilitate recomandărilor nutriționale făcute populației americane. După mai multe contradicții cu alte organizații știinţifice asupra corectitudinii „farfuriei alimentației sănătoase”, ultimul ghid de alimentație sănătoasă al Americii abordează lucrurile mult mai direct, renunțând la reprezentările vizuale care, se pare că mai mult complicau înțelegerea obiceiurilor sănătoase de nutriție6.

În România există Ghidul pentru Alimentație Sănătoasă7, publicat de Societatea Română de Nutriție în 2006. Este un material cuprinzător, care oferă o privire de ansamblu asupra alimentației sănătoase pentru populația din România, dar și recomandări practice specifice diferitelor grupe de vârstă.

Cu toate că există toate aceste ghiduri, populația nu are cunoștințele de nutriție de bază și nu știe cum să aplice practic aceste recomandări.

Eșecul în respectarea la nivel populațional a recomandărilor cuprinse în aceste ghiduri vine, în primul rând, din lipsa unei comunicări adecvate și, în al doilea rând, din lipsa cunoștințelor în privința adaptării acestor recomandări generale nevoilor individuale.

Suntem cu toții diferiți, atât la exterior, cât și la interior, tocmai de aceea ce este acceptat ca sănătos la nivel general, poate să creeze un dezechilibru dacă este implementat, ca atare, la nivel individual. Nevoile nutriționale variază mult interindividual în funcție de o multitudine de factori, începând cu vârsta, antropometria, metabolismul și încheind cu materialul genetic.

Din ce în ce mai multe cercetări demonstrează beneficiile unei diete personalizate, prin comparație cu recomandările generale de alimentație și un stil de viață sănătos.

Caracteristicile individuale care influențează alimentația

Prin definiție, orice tip de serviciu poate fi personalizat numai dacă se cunosc toate datele necesare despre beneficiar. Pentru a stabili un plan de nutriție personalizat este nevoie de cunoștințe la mai multe niveluri.

Primul nivel este reprezentat de datele cel mai ușor de obţinut, cel puțin la nivel teoretic, și anume caracteristicile dietei actuale a pacientului. Datele despre obiceiurile alimentare se pot obține prin chestionare de frecvență alimentară și prin completarea unui jurnal alimentar. Ideal ar fi folosirea ambelor tactici, ori de câte ori este posibil. O a treia modalitate de estimare a ingestiei calorice și de nutrienți este ancheta alimentară pe 24 de ore, dar care oferă informații limitate și mai puțin corecte.

Al doilea nivel de informații este reprezentat de caracteristicile fenotipice. Pentru stabilirea particularităților dietetice se vor considera următoarele caracteristici ale fenotipului: masa corporală, înălțimea, vârsta, sexul, activitate fizică, glicemia, colesterolemia, tensiune arterială sau orice alt marker de interes pentru pacient. Stabilirea parametrilor de interes se poate face pe baza unei anamneze din care reies problemele de sănătate actuale și posibilele predispoziții date de antecedentele familiale. Este indicată evaluarea statusului micronutrienților la nivelul organismului, ori de câte ori se suspectează o deficiență nutrițională printr-un examen clinic obiectiv.

Al treilea nivel de informații este cel referitor la genotip, acestea fiind cel mai greu de obținut la momentul prezent. Studiile din sfera nutrigeneticii și nutrigenomicii demonstrează tot mai des influența alimentelor asupra expresiei materialului genetic, dar și cum genotipul ne poate influența alegerile alimentare.

Beneficiile recomandărilor nutriționale personalizate

Impactul recomandărilor de nutriție personalizate s-a studiat recent pe un eșantion reprezentativ al populației adulte din Europa. Studiul8 desfășurat în contextul proiectului european Food4Me a urmărit să confirme principiul conform căruia recomandările nutriționale personalizate îmbunătățesc obiceiurile alimentare și alţi markeri ai stării de sănătate, inclusiv masa corporală și circumferința abdominală.

Studiul a fost desfășurat între 2011 și 2014, pe un eșantion randomizat de 1.607 persoane. Eșantionul a fost împărțit în 4 grupuri, dintre care unul de control și 3 care au primit recomandări nutriționale personalizate, luând în considerare diferite niveluri de informații privind caracteristicile individuale. Primul grup a primit recomandări personalizate bazate pe caracteristici dietetice, pe masa corporală, IMC și activitate fizică. Pentru al doilea, la caracteristicele folosite pentru primul grup s-au adăugat informații despre fenotip (circumferința taliei, glicemie, colesterol total și alţi markeri biochimici). Al treilea grup a beneficiat de o dietă personalizată în funcție de markerii genetici, alături de cei considerați pentru primele două grupuri luate în studiu.

Participanții din grupurile care au primit sfaturi personalizate și-au îmbunătățit semnificativ obiceiurile alimentare și stilul de viață, față de grupul control care a primit doar recomandările nutriționale pentru populația generală. Participanții din grupurile care au primit recomandări bazate pe genotip și fenotip nu au avut îmbunătățiri semnificative ale alimentației,  în comparație cu grupul care a primit recomandări bazate doar pe caracteristicile dietetice și caracteristicile minime ale fenotipului. Aceste rezultate trebuie interpretate din perspectiva motivației participanților de a adopta anumite schimbări în alimentație, și nu din punct de vedere al beneficiilor pe termen lung.

Există evidențe stiințifice care arată beneficiile recomandărilor personalizate și în ceea ce privește activitatea fizică. Într-un studiu9 publicat în The American Journal of Medicine se demonstrează eficiența monitorizării activității fizice după algoritmul PAI (Personalized Activity Intelligence), care nu ia în considerare doar durata și intensitatea activității fizice, ci și impactul acesteia asupra funcției cardiace. Astfel se pot stabili recomandări personalizate de desfășurare a exercițiului fizic. Prin acest studiu se demonstrează că o recomandare personalizată a exercițiului fizic în funcţie de parametrii cardiaci și disponibilitatea timpului unei persoane poate fi mai eficientă pentru reducerea riscului cardiovascular, decât recomandarea generală de a desfășura 30 de minute de activitate fizică zilnic.

Testele genetice disponibile la ora actuală pot oferi informații despre cum reacționează organismul la factorii alimentari, la consumul energetic, dar și la activitatea fizică. Aceste teste nu sunt încă atât de populare și costul poate fi un impediment, dar screeningul genetic se face o dată în viață.

Ultimele descoperiri medicale evidențiaza un alt factor determinant al personalizării nutriției. Specialiștii de la Weizmann Institute of Science din Israel10 au studiat impactul florei intestinale asupra răspunsului organismului la diferite alimente și au tradus particularitățile acesteia în recomandări dietetice personalizate. Milioanele de bacterii intestinale, atât cele benefice, cât și cele dăunătoare, variază de la o persoană la alta și modulează răspunsul nostru la diferite diete sau alimente. Persoanele care prezintă disbioză intestinală sunt mai susceptibile la apariția obezității, iar modificările dietetice cu scopul de a restabili flora intestinală normală au un potențial major de a reduce acest risc11. Flora intestinală influențează și răspunsul imunologic, precum și rezistența la insulină. Răspunsul glicemic este printre factorii majoritari de risc ai bolilor metabolice. Adaptarea dietei în funcție de diferențele interindividuale în răspunsul glicemic la diferite alimente conduce la reducerea riscului apariției anumitor boli metabolice.

Pe aceste considerente s-a bazat algoritmul dezvoltat de Institutul Weizmann, care generează sfaturi dietetice personalizate. Algoritmul ia în considerare parametrii biochimici ai sângelui, măsurătorile antropometrice, obiceiurile alimentare, activitate fizică și caracteristicile florei intestinale individuale.

Importanța relației specialist-pacient în eficiența dietelor personalizate

Dupa cum reiese și din studiul Food4Me menționat mai sus, se pot concepe diete și planuri alimentare personalizate și fără a apela la screeningul genetic, care pot avea rezultate favorabile în îmbunătățirea stilului de viață.

În stabilirea unui plan de nutriție personalizat pornind de la caracteristicile dietetice și fenotipice, un pas important este prima consultație din care specialistul trebuie să adune toate informațiile necesare. Pe lângă informațiile obiective, trebuie analizat stadiul de motivație al pacientului. Este esențială motivarea pacientului prin explicarea importanței modificărilor stilului de viața propuse și eliminarea factorilor de natură psihologică, ce pot sabota un plan alimentar personalizat . Așadar, medicul sau nutriționistul trebuie să fie și un bun psiholog pe probleme de nutriție ale pacientului.

Un aspect la fel de important este reprezentat de preferințele alimentare ale pacientului care, adesea, se neglijează chiar și în dietele personalizate. Oricât de personalizată ar fi dieta din punct de vedere al nevoilor nutriționale, nu va fi sustenabilă dacă nu este pe placul pacientului. Tocmai din acest motiv, relația nutriționist-pacient trebuie să fie una de încredere, în care specialistul devine „prietenul” pacientului.

La nivel teoretic, conceperea unei diete personalizate începe de la stabilirea necesarului caloric în funcție de vârstă, sex, înălțime, masă corporală și nivel de activitate fizică. Acest necesar caloric se va transforma într-un meniu variat și echilibrat. Se pornește de la recomandările generale în ceea ce priveste numărul de mese, repartiția macronutrienților și necesarul de micronutrienți. Aceste recomandări se adaptează la programul de muncă al pacientului, la senzația de foame și sațietate, la programul de activitate fizică, la disponibilitatea alimentelor și la preferințele individuale.

O dietă adaptată stilului de viață al pacientului, chiar dacă nu este perfectă din punct de vedere al echilibrului nutrienților sau al orarului meselor, este mai eficientă pe termen lung.

Pacientul trebuie urmărit săptămânal pe parcursul perioadei de tranziție spre obiceiuri alimentare mai sănătoase. Informațiile despre respectarea recomandărilor nutriționale și răspunsul organismului la modificările produse în primele săptămâni ale dietei trebuie valorificate în următoarele săptămâni. Planul alimentar trebuie să sufere modificări mici săptămânal, astfel încât să se adapteze la noile caracteristici fenotipice și dietetice. Modificările antropometrice, dorite la începutul perioadei de nutriție personalizată, modulează ulterior recomandările nutriționale.

Colaborarea dintre pacient și specialist trebuie încetată doar atunci când se consideră că pacientul și-a însușit bine noile obiceiuri alimentare și este capabil singur de alegeri alimentare care să răspundă nevoilor sale particulare.

Cu toate că nutriția personalizată se poate face doar la nivel individual, la nivel populațional trebuie furnizate informațiile de bază despre alimentația sănătoasă, dar însoțite de un ghid minim de modalități de personalizare. În momentul în care apar dezechilibre nutriționale este esențială adresarea către personalul medical specializat pentru recomandări personalizate.

 

Referințe bibliografice:

1.Global Nutrition Report Stakeholder Group, GNR, 2015. Global Nutrition Report. 2nd ed. Washington, DC: International Food Policy Research Institute.

2. Organizația Mondială a Sănătății. 2015. Obesity and overweight. [ONLINE] Available at: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/. [Accessed 11 June 2016].

3. Organizația Mondială a Sănătății. 2016. Cardiovascular diseases (CVDs). [ONLINE] Available at: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/. [Accessed 11 June 2016].

4. Roman et all, G. , 2015. OBESITY AND HEALTH-RELATED LIFESTYLE FACTORS IN THE GENERAL POPULATION IN ROMANIA: A CROSS SECTIONAL STUDY. Endocrine care, vol. XI, no. 1, 64-71.

5. Organizația Mondială a Sănătății. 2015. Romania: WHO statistical profile. [ONLINE] Available at: http://www.who.int/gho/countries/rou.pdf?ua=1. [Accessed 11 June 2016].

6. The U.S. Department of Health and Human Services (HHS) and the U.S. Department of Agriculture (USDA) (2015) The Dietary Guidelines for Americans, Available at: https://health.gov/dietaryguidelines/ (Accessed: 02 februarie 2017).

7. Societatea Română de Nutriție (2006) Ghid pentru Alimentație Sănătoasă, 1 edn., Iași: Performantică.

8.Food4Me Project (2015) Personalised nutrition: an integrated analysis of opportunities and challenges, : Food4Me.

9. Bjarne M. Nes, et all. (2016) “Personalized Activity Intelligence (PAI) for Prevention of Cardiovascular Disease and Promotion of Physical Activity”, The American Journal of Medicine, 10(09), pp. [Online]. Available at: http://www.amjmed.com/article/S0002-9343(16)31069-5/abstract (Accessed: 03 februarie 2017).

10. Weizmann Institute of Science (2016) Microbiome & Nutrition, Available at: https://www.daytwo.com/microbiomeAndNutrition/introduction (Accessed: 03 februarie 2017).

11. John GK1, Mullin GE2. (2016) “The Gut Microbiome and Obesity”, Current Oncology Reports, 18(7), pp. [Online]. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27255389 (Accessed: 02 februarie 2017).

 

Articol publicat în Revista Galenus

Share
Leave a Reply
Your email address will not be published. *