Nutritie

Managementul nutrițional în gastrită: recomandări și controverse

/
Managementul nutrițional în gastrită: recomandări și controverse

Nicoleta Tupiță, Nutriționist-Dietetician, Colaborator F.R. Rugby

Dr. Alin Popescu, Medic Primar Medicină Sportivă, Manager Medical F.R. Rugby

 

Rezumat:

Există o legătură importantă între tulburările gastrointestinale și stilul alimentar. Pe de-o parte, simptomele cauzate de afecțiunile gastroenterologice modulează direct dieta pacienților, pe de altă parte, îndrumarea pacientului către alegeri alimentare potrivite poate ameliora semnificativ simptomele și poate reduce riscul de apariție a complicațiilor. O alimentație echilibrată, asociată cu lipsa viciilor și un stil de viață activ contribuie la reducerea apariției gastritei, a simptomelor și complicațiilor acesteia. În cazul instalării gastritei, se va recomanda o dietă din care se vor exclude alimentele cu efect iritant al mucoasei gastrice. Trebuie testată toleranța pacientului la diferite alimente care pot prezenta un efect benefic în managementul gastritei. Unele recomandări, precum consumul mare de lapte pe post de pansament gastric, trebuie revizuite conform ultimelor studii.

Cuvinte-cheie: gastrită, management gastrită, alimentație

Abstract:

There is an important link between gastrointestinal disorders and dietary style. On one hand, symptoms caused by gastroenterological conditions directly modify patients’ diet; on the other hand, guiding the patient to appropriate nutrition choices can significantly alleviate the symptoms and reduce the risk of complications. A balanced diet, associated with lack of vices and an active lifestyle contributes in order to reduce gastritis, its symptoms and complications. In case of gastritis, a diet should be recommended, from which to exclude food with irritant effect over the gastric mucosa. Patient’s tolerance should be tested for different foods that may have a beneficial effect on gastritis management. Some recommendations, such as high-fat milk as a gastric bandage, should be reviewed according to the latest studies.

Keywords: gastritis, gastritis management, alimentation

Gastrita: generalități

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice cu o etiologie variată, de la infecția cu Helicobacter pylori până la cauze autoimune [1]. Chiar dacă prevalența gastritei cronice în țările dezvoltate s-a redus în ultimele decade, aceasta continuă să afecteze peste jumătate din populația globală [2]. Cea mai frecventă cauză a gastritei cronice este infecția cu Helicobacter pylori. Gastrita acută poate fi cauzată de abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene, un orar dezechilibrat al meselor, mese copioase, grele, abuzul de alcool, fumatul, consumul exagerat de cafea pe stomacul gol, ingestia accidentală a unor substanțe corozive sau refluxul bilei din duoden în stomac.

În prezent, stresul și alimentația dezechilibrată reprezintă cauze din ce în ce mai frecvente atât ale gastritei acute, cât și ale celei cronice în cazul în care nu se intervine la timp și pacienții nu primesc consilierea necesară.

Ulcerul peptic și cancerul gastric sunt cele mai grave complicații ale gastritei, mai ales ale celei de cauză infecțioasă. Alte complicații sunt reprezentate de hemoragii gastrice care pot duce la ușoară anemie, melenă, hipoclorhidrie sau aclorhidrie.

Elemente de stil de viață în prevenția gastritei

Alimentația echilibrată prin care se respectă un orar normal al meselor: cele 3 mese principale ale zilei (micul dejun, prânzul și cina) trebuie luate în fiecare zi la ore fixe sau cel puțin fără a exista o diferență mai mare de 4-5 ore între mese. A sări peste micul dejun sau a-l înlocui doar cu o cafea poate cauza iritația mucoasei gastrice sau agrava simptomele unei gastrite existente. Cantitățile mari de mâncare la o singură masă pot conduce la indigestie și la o stimulare exagerată a secreției de acid clorhidric. Meniurile disociate, urmate pe perioade îndelungate pot agresa mucoasa gastrică, mai ales cele hiperproteice. Nici mesele prea dese sau obiceiul de a ronțăi frecvent între mese nu favorizează sănătatea sistemului digestiv, prin stimularea frecventă a secreției gastrice și intestinale. 3 mese și două gustări pe zi sunt suficiente pentru majoritatea persoanelor, pentru a-și asigura nevoile nutriționale într-un mod echilibrat. Consumul frecvent de alimente prăjite, bogate în grăsimi și proteine poate reprezenta un alt factor de risc. Mâncatul într-un mediu relaxant, evitarea stresului mai ales în timpul meselor [3], mestecarea corectă a alimentelor, evitarea alimentelor prea calde, prea reci sau exagerat condimentate sunt alte elemente de stil de viață care pot diminua riscul apariției gastritei.

Consumul de alcool în cantități mari și fumatul nu fac parte dintr-un stil de viață sănătos, iar consecințele lor asupra mucoasei gastrice sunt cunoscute, fiind atât factori de risc în apariția gastritelor, dar și factori agravanți [3]. O alimentație echilibrată, asociată cu lipsa viciilor și un stil de viață activ contribuie la reducerea apariției gastritei, a simptomelor și complicaţiilor acesteia.

Recomandări nutriționale în gastrită

În ceea ce privește unele recomandări dietetice, nu există semne de îndoială asupra eficienței lor (de exemplu, în cazul evitării alimentelor și băuturilor iritante ale mucoasei gastrice). Există însă și recomandări dietetice care au fost puse sub semnul întrebării în studii recente, precum recomandarea consumului de lactate ca pansament gastric, urmarea unei diete de consistență moale sau reducerea conținutului de fibre din alimentație. Aceste recomandări trebuie adaptate în funcție de etiologia gastritei. Pentru gastritele acute, fără etiologie infecțioasă, evitarea alimentelor iritante este recomandată. De asemenea, o dietă cu o consistență moale poate fi benefică pentru ameliorarea simptomelor acute, dar adoptarea unei astfel de diete pe termen lung nu se susține științific în cazul gastritei cronice cauzate de Helicobacter pylori [4].

Într-un articol semnat de Kathryn P. Haley și Jennifer A. Gaddy, publicat în Gastroenterology Research and Practice (2016), au fost analizate anumite aspecte nutriționale care influențează virulența Helicobacter pylori și evoluția bolii [5]. Conform acestui studiu de tip review, consumul de ceai verde, fructe și legume reprezintă un factor de protecție în evoluția gastritei infecțioase spre cancer gastric. Substanțele cu rol antioxidant din legume și fructe, carotenoizii, vitamina C și acidul folic sunt responsabile de asocierea pozitivă cu riscul de cancer gastric. O asociere negativă s-a stabilit în cazul unei alimentații bogate în carne roșie, mezeluri și produse conservate (murături, produse afumate sau sărate), efectul fiind atribuit conținutului în proteine, fier, sare și aditivi alimentari [5].

Consumul următoarele alimente și băuturi trebuie limitat sau evitat în cazul gastritelor, indiferent de etiologie [3,6]:

  • Alimentele și condimentele picante (ardei iute, chili, piper, ghimbir, preparate din bucătăria mexicană sau indiană condimentate, sosuri iuți);
  • Cafeaua, inclusiv variantele decofeinizate, băuturile carbogazoase, alcoolul; cafeaua se poate consuma în cantități moderate, dar întotdeauna după masă (1-2 cafele pe zi, în funcție de toleranța individuală);
  • Ceaiul verde poate prezenta beneficii [5], dar trebuie testată toleranța la această băutură;
  • Citricele (mai ales lămâia, grepfrutul, kiwi) sau sucurile de citrice trebuie consumate cu moderație, evitând să fie băute pe stomacul gol;
  • Roșiile, ceapa crudă și usturoiul crud pot agrava simptomele la unii pacienți; dacă simptomele nu sunt prezente, aceste legume se pot consuma și de către pacienții cu gastrită în cantităti moderate și în combinație cu alimente care protejează mucoasa gastrică (pâine sau ulei de masline);
  • Alimentele prăjite (cartofi prăjiti, snițele, chiftele sau alte tipuri de carne prăjită);
  • Ciorbele cu boia sau borșurile pot cauza probleme la unele persoane care suferă de gastrită;
  • Alimentele și băuturile fierbinți.

În cazul unui episod acut de gastrită cu simptome mai violente se poate recomanda o dieta cu o consistență moale pe o perioadă care variază de la câteva zile, până la 1-2 săptămâni, în funcție de evoluția simptomelor. Dieta de consistență moale are rolul de a reduce peristaltismul intestinal, procesele de fermentație de la nivelul colonului, favorizând o digestie ușoară, fără să irite tractul gatrointestinal [8]. Urmărind un conținut redus în fibre, mai ales de tipul celor insolubile, această dieta poate duce pe termen lung la constipație, de aceea trebuie urmată la recomandarea medicului sau nutriționistului și urmărită în cazul în care durata ei este mai mare de 2-3 săptămâni.

O astfel de dietă constă în [7]:

  • Eliminarea alimentelor puternic condimentate;
  • Alimentele se consumă predominant preparate la abur sau fierte;
  • Se va limita consumul de salate de crudități, legumele se vor consuma fierte, sub formă de supe, supă cremă sau piureuri;
  • Se vor alege fructele bine coapte, fără coajă, care se pot consuma sub formă de piureuri, smoothie-uri sau sucuri naturale diluate cu apă;
  • Se pot consuma iaurturi, brânzeturi proapete moi sau lapte degresat (laptele în cantități mici);
  • Pe perioada acestei diete se va evita pâinea, cerealele și derivatele de cereale integrale (paste integrale, orez brun, cereale integrale de mic dejun etc.);
  • Se optează pentru preparatele din făină albă, orez și paste bine fierte;
  • Se recomandă carnea slabă de pui sau de curcan, gătită la cuptor sau fiartă;
  • Se va evita carnea de porc, vită, orice tip de carne grasă, mezelurile și preparatele afumate;
  • Se poate consuma pește proaspăt (gătit la cuptor sau la abur);
  • Nu se vor consuma conserve de pește sau pești mici cu oase;
  • Fructele oleaginoase și semințele se vor consuma doar în cantităţi mici și sub formă măcinată, incluse în diverse preparate făcute în casă (smoothie-uri, shake-uri) sau paste (unt de arahide, tahini);
  • Ouăle se consumă fierte, nu prăjite;
  • Leguminoasele (fasole, linte, năut, soia) se pot consuma bine fierte sub formă de paste și în cantități mici, deoarece pot produce flatulență;
  • Ideal este să se reducă consumul de dulciuri rafinate sau produse de patiserie;
  • Se pot consuma miere, siropuri de agave;
  • Uleiurile vegetale, mai ales cel de măsline, pot fi prezente zilnic în alimentație.

Așadar, există anumite alimente, nutrienți sau compuși bioactivi care prezintă efecte benefice în ameliorarea gastritei și reducere riscului de apariție a complicațiilor.

O alimentație echilibrată și variată este indicată la pacienții cu gastrită, restricțiile alimentare prea drastice nu sunt recomandate pe termen lung, mai ales că multe dintre recomandările „tradiționale” nu se verifică cu studii științifice relevante. De exemplu, fructele și legumele crude nu trebuie limitate, în cazul acestora se va verifica toleranța fiecărui pacient în parte, fie printr-o anchetă alimentară, fie printr-o dietă de excludere, urmată de introducerea treptată a unor alimente cu potențial de declanșare a simptomelor (de exemplu: roșii, ardei gras, citrice). Astfel se va determina toleranța individuală.

Alimente al căror consum trebuie încurajat în rândul pacienților care suferă de gastrită, în funcție de toleranța individuală sunt:

  • Fructele și legumele bogate în antioxidanți, vitamina C și compusi bioactivi: fructe de pădure, morcovi, cartofi dulci; în general, majoritatea fructelor și legumelor sunt indicate, în funcţie de toleranța digestivă a fiecărui pacient;
  • Cerealele integrale și derivatele acestora trebuie să reprezinte 50% din cantitatea totală de feculente consumată zilnic (se pot alege pâinea integrală și cerealele integrale de mic dejun, dar consumându-se în continuare variantele de paste și orez albe);
  • Uleiul de măsline, cel de sâmburi de struguri, de germeni de grâu se pot folosi în locul celui de floarea-soarelui sau grăsimilor animale;
  • Alimentele bogate în probiotice, precum iaurtul;
  • Peștele oceanic sau uleiul de pește pentru conținutul bogat în Omega-3 cu rol antiinflamator;
  • Se va menține o stare de hidratare adecvată prin consumul a 2-2,5 l de apă pe zi sub diverse forme (apă filtrată, ceaiuri, supe, sucuri de fructe sau legume diluate cu apă).

Aspecte nutriționale care ridică controverse în recomandare

Există anumite recomandări care erau considerate benefice și care încă se mai practică în dieta pacienților cu gastrită, dar care, conform studiilor recente nu se dovedesc a mai fi benefice, prezentând chiar efecte adverse. Din alt punct de vedere, alimente precum usturoiul crud sunt contraindicate în recomandările mai vechi, dar sunt studii care dovedesc eficiența acestora, mai ales în gastrita provocată de Helicobacter pylori. În continuare vor fi discutate aceste aspecte nutriționale controversate.

Laptele și lactatele

Laptele și unele lactate au fost mult timp recomandate ca pansament gastric. În prezent, se susține că acestea nu sunt o metodă eficientă de a preveni sau ameliora gastrita sau ulcerul peptic [3,8]. Substanțele responsabile de stimularea secreției gastrice din lapte sunt proteinele, astfel că indiferent de tipul laptelui (integral, degresat sau semi-degresat) acesta pare a avea același efect [9]. Laptele poate fi consumat în continuare ca parte din alimentația pacienților cu gastrită, dar în cantități moderate, fără a fi recomandat ca aliment de ameliorare a simptomelor [10]. Pe termen scurt, imediat după ingestie, poate avea un efect de calmare a mucoasei gastrice, dar în același timp stimulează secreția gastrică de acid clorhidric, necesară digestiei proteinelor din lapte [11].

Usturoiul

Chiar dacă dietele tradiționale recomandă excluderea usturoiului proaspăt din alimentația persoanelor cu gastrită, unele studii evidențiază ca efectele antibacteriene ale usturoiului pot ajuta la controlarea dezvoltării Helicobacter pylori [12]. Înainte de a face o recomandare clară în ceea ce privește includerea usturoiului crud în alimentație, trebuie să se testeze toleranța pacientului. Cel mai indicat este consumul usturoiului în sosuri, în combinație cu ulei vegetal pentru a diminua posibilul efect de iritare a mucoasei gastrice. Usturoiul crud, dacă este tolerat, se va consuma în timpul mesei, nu pe stomacul gol, și nu între mese.

Vitamina C

Vitamina C este un factor de protecție împotriva infecției cu Helicobacter pylori, concluzie care reiese din faptul că persoanele cu deficit de acid ascorbic sunt mult mai predispuse la acest tip de infecție. Infecția în sine are efecte de reducere a concentrației de acid ascorbic de la nivel gastric, ceea ce impune recomandarea unui consum mai mare în rândul pacienților cu gastrită [13]. Prin efectul său antioxidant, vitamina C are are rol de reducere a apariției cancerului gastric. Un alt rol al vitaminei C care o recomandă pentru pacienții cu gastrită este favorizarea vindecării rănilor [14]. Încurajarea consumului de alimente bogate în vitamina C de către pacienții cu gastrită este esențială. Chiar dacă citricele nu sunt tolerate de marea majoritate a pacienților cu gastrită, vitamina C alimentară se poate lua din fructe de pădure, măceșe, cătină, broccoli, ardei gras sau alte legume proaspete tolerate bine de pacient. În unele cazuri se poate apela și la suplimente de vitamina C, care se vor lua în timpul mesei sau după masă.

Fierul

Infecția cu Helicobacter pylori poate duce la anemie feriprivă, în principal prin scăderea absorbției fierului la nivel gastric și duodenal [14]. În cazul depistării unei anemii feriprive la pacienții cu gastrită este necesară recomandarea suplimentelor de fier, mai ales sub formă de fier lichid care nu irită mucoasa gastrică. Nu este recomandată intervenția dietetică pentru a crește consumul de alimente bogate în fier. Alimentele bogate în fier heminic, ușor absorbabil (carne roșie, pește, ficat, fasole, linte, năut) sunt predominant alimente proteice, iar proteinele alimentare pot stimula secreția gastrică. Suplimentele de fier se vor administra doar la recomandarea medicului.

Concluzii

Recomandările dietetice în cazul pacienților care suferă de gastrită, variază în funcție de etiologia acesteia și de manifestări. O alimentație echilibrată și un stil de viață sănătos, activ, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool și cafea sunt factori care contribuie la prevenția gastritei și a manifestărilor clinice ale acesteia. Managementul factorilor de stres prezintă aceleași efecte de prevenție. Dacă gastrita se instalează, se va recomanda o dietă din care se vor exclude alimentele cu efect iritant al mucoasei gastrice. Trebuie testată tolerența pacientului la diferite alimente care pot prezenta un efect benefic în managementul gastritei, mai ales a celei cauzate de infecția cu Helicobacter pylori. Unele recomandări, precum consumul mare de lapte pe post de pansament gastric, trebuie revizuite conform ultimelor studii.

Bibliografie:

  1. Gastritis definition. https://online.epocrates.com/diseases/81621/Gastritis/Definition.
  2. Pentti Sipponen, Heidi-Ingrid Maaroos. Chronic gastritis. Scandinavian Journal of Gastroenterology 2015; 50(6):. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4673514/.
  3. Steven D. Ehrlich. Gastritis. http://www.umm.edu/health/medical/altmed/condition/gastritis.
  4. Atlantic Coast Gastroenterology Associates . The Bland Diet. http://www.atlanticcoastgastro.com/the-bland-diet.html.
  5. Kathryn P. Haley, Jennifer A. Gaddy. Nutrition and Helicobacter pylori: Host Diet and Nutritional Immunity Influence Bacterial Virulence and Disease Outcome. Gastroenterology Research and Practice 2016; 2016():. https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/3019362/.
  6. Dr, Josh Axe. Gastritis Diet Treatment Plan. https://draxe.com/gastritis-diet/.
  7. What Kinds of Things Are Considered Bland Food?. http://healthyeating.sfgate.com/kinds-things-considered-bland-food-2112.html.
  8. NIH Diabetes, Digestive Health and Kidney Diseases. Eating, Diet, & Nutrition for Peptic Ulcers (Stomach Ulcers). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/peptic-ulcers-stomach-ulcers/eating-diet-nutrition.
  9. Walter L. Peterson. The Influence of Food, Beverages and NSAIDs on Gastric Acid Secretion and Mucosal Integrity. YALE JOURNAL OF BIOLOGY AND MEDICINE 6 1996; 69():.
  10. Department of Gastroenterology, G B Pat,Hospital, New Delhi 110 002, India’. Effect of milk on patients with duodenal ulcers. BRMSH MEDICAL JOURNAL V 1986; 293():.
  11. The Cleveland Clinic. Peptic Ulcer Disease. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/peptic-ulcer-disease.
  12. Mahmoud Zardast et al.. Assessment of antibacterial effect of garlic in patients infected with Helicobacter pylori using urease breath test. Avicena Journacl of Phytomedicine 2016; 6():. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5052411/.
  13. Anupam Aditi, M.D.,David Y. Graham, M.D.. Vitamin C, Gastritis, and Gastric Disease: a historical review and update. Digestive Disease and Sciencies 2013; 57. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3874117/.
  14. Helena Monzón et al.. Helicobacter pylori infection as a cause of iron deficiency anaemia of unknown origin. World Journal of Gastroenterology 2013; 19(26):. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3710418/.

Articol publicat în revista Galenus

Share
Leave a Reply
Your email address will not be published. *