Baia Mare – Timisoara, astazi, de la orele 15.00 in direct la GSP TV. Merita vazut!

Trei dintre cei mai buni colaboratori pe care i-am avut in cadrul F. R. Rugby – Laura Margareta Bara, Alina Isabela Ghergisan (fosta Anghel) si Dragos Catescu – au scos recent o carte de medicina si psihologie aplicata in rugby! O idee veche de 4 ani s-a concretizat zilele acestea! Cu bucuria ca va pot da aceasta veste, cu nerabdarea de a o citi (promit si o recenzie!) dar si cu tristetea personala ca 2 dintre autori profeseaza acum in alte zari (si parca nici nu au fost apreciati la justa lor valoare cand erau aici…) va rog sa va aplecati asupra paginilor acestui volum! Cunoscand bine autorii din punct de vedere profesional recomand cu caldura lucrarea (fara a fi avut-o in mana inca)!

Astazi – sambata 31 martie – la ora 17.00 pe stadionul National de Rugby Arcul de Triumf Romania joaca contra Ucrainei in ultimul meci contand pentru editia 2011 – 2012 a Cupei Europene a Natiunilor la rugby. Mai multe detalii aici! Ne vedem la stadion!

N.B. Sa nu uitati de actiunea de donare de sange din data de vineri 6 aprilie 2012!

La multi ani unui invingator! Care zambeste din scaunul sau cu rotile unei lumi care de 6 ani de zile ii este mai mult sau mai putin aproape! Cititi aici povestea unui invingator care astazi a implinit 26 de ani! La multi ani, George! Sa iti urmezi intotdeauna visele!

F.R.Rugby cauta colaboratori in aria medicala – medici si fiziokinetoterapeuti cu experienta de 1 – 2 ani (de preferinta in zona medicinii sportive). Se cere putere de munca, posibilitatea de a pleca in cantonamente cu echipa si dorinta de a invata / progresa! Garantez experienta multa, CV bun si echipa tanara alaturi!

Pentru cei care ezita inca un amanunt cel putin interesant – din ultimii 6 medici cu care am colaborat f. bine 4 sunt in tari vest-europene in acest moment iar din ultimii 5 kineto – 3 sunt de asemenea in alte zari! Deci – suntem si o buna pista de lansare!

Astept cat mai rapid posibil un semn de la voi pe adresa mea de mail – mail@dralinpopescu.ro si vineri 20 ianuarie ne si putem vedea pentru o discutie fata in fata!

O discutie libera – avuta astazi – de jumatate de ora cu Dorin Chiotea – sef departament sport in cadrul Adevarul Holding – si George Balta. Interesanta, zic eu!

Leziunea musculara este rezultatul unor macrotraumatisme produse de o contractie brusca a unui muschi, in anumite conditii favorizante.
Intinderea reprezinta o leziune a muschilor sau a tendoanelor. In functie de severitatea leziunii, putem avea o simpla suprasolicitare a muschiului sau tendonului (in limbaj curent intindere) sau o ruptura partiala sau toatala a muschiului sau tendonului.

Anatomia muschiului striat
Muschiul este format dintr-un corp muscular si doua capete, numite tendoane, prin care acesta se insera pe os. Ca organ, muschiul este format din fibre musculare, tesut de legatura – „scheletul conjunctiv” – vase si nervi.
Masa musculara se organizeaza in grupe musculare pe cate o fata a unui segment de corp sau membru, fiecare grup avand aproximativ aceeasi actiune principala in realizarea unei miscari. La exterior acest grup este invelit (protejat) de o fascie comuna. Ruperea fasciei va determina hernierea muschiului/muschilor evidentiabila clinic.
Fiecare corp muscular ese invelit de un manson conjunctiv numit epimisium cu rol protector (mentine forma muschiului nepermitand intindere excesiva) si mecanic (realizeaza impreuna cu fascia comuna si epimisiumul vecin planuri de alunecare in timpul contractiei sau mobilizarii segmentelor).

Din epimisum pornesc septuri conjunctive in interiorul corpului muscular (perimisium) care invelesc fasciculele musculare. Din perimisium pornesc alte septuri in interiorul fasciculului muscular (endomisium) care invelesc fiecare fibra musculara.
Epimisiumul, perimisiumul si endomisiumul formeaza „matricea” sau „scheletul conjunctiv” al muschiului avand rol de sustinere si mecanic, dar reprezinta si calea prin care se asigura vascularizatia si inervatia muschiului.
Fasciculul muscular este cea mai mica unitate structurala ce cuprinde toate elementele muschiului ca organ. Fibra musculara este celula musculara formata dintr-o membrana (sarcolema), protoplasma (sarcoplasma), nuclei si niste structuri proprii citoplasmatice, specifice, miofibrilele care reprezinta singurul element contractil al muschiului.

Etiologia leziunilor musculare
Leziunile musculare pot apare in efectuarea activitatilor de zi cu zi si nu sunt specifice doar sportivilor. Persoanele care practica sport sunt expuse la dezvoltarea intinderilor musculare prin folosirea excesiva a musculaturii.
Intinderea musculara mai este denumita si spasm muscular sau crampa musculara, si reprezinta o leziune indirecta aparuta pe fond de oboseala si suprautilizarea a muschiului. Poate apare in timpul oricarui tip de activitate fizica: alergat, ridicare de greutati, catarare, intindere extrema a bratelor sau picioarelor etc.
Sporturile de contact ca rugby, fortbal american, wrestling, box etc prezinta un risc mai crescut de aparitie a leziunilor musculare dar nu trebuiesc neglijate nici sporturile non-contact in care se pot dezvolta forte puternice (spre exemplu, de prindere/apucare) pe un singur segment al corpului (tenis, canotaj, aruncarea greutatii, gimnastica, golf etc) ce pot duce la aparitia leziunilor musculare.
Intinderile musculare care apar in afara antrenamentului sau unor eforturi fizice sunt denumite ocupationale. Spre exemplu, adoptarea de pozitii anormale la locul de munca pentru perioade lungi de timp fara pauze sau postura anormala a corpului care determina intinderi musculare cronice ale gatului, umerilor si spatelui ridicind posibilitatea sechelelor pe termen lung ale tesuturilor moi si articulatiilor coloanei vertebrale.
Rupturile musculare apar spontan datorita unei contractii puternice sau a unui gest obisnuit efectuat pe un muschi epuizat; pot fi provocate prin lovitura directa, mai ales cand directia de actiune este tangentiala cu muschiul.Alti factorii care pot favoriza producerea leziunilor musculare sunt eforturile bruste si violente fara o incalzire prealabila, in conditiile unui climat rece si umed.

Tabloul clinic
Intinderea musculara poate fi acuta sau cronica. Cea acuta aparare ca urmare a unui traumatism sau suprasolicitare a muschiului, iar cea cronica se dezvolta in urma suprasolicitarilor prelungite, repetitive ale aceluiasi muschi sau grup de muschi.
Simptomele tipice de leziune musculara sunt:
 durere vie cu caracter de arsura, cu aparitie brusca
 atitudine antalgica (adopta o pozitie in care durerea nu mai este atat de intensa)
 prezenta durerii localizate la palpare
 tumefierea regiunii (umflarea), echimoza (vanataie) locala, aparitia hematomului (ruptura musculara partiala sau totala)
 in cazuri severe (ruptura musculara partiala sau totala) apar grade diferite de impotenta functionala a muschiului
Sunt descrise 3 grade de severitate ale intinderii musculare:
 Grad 1: leziune usoara care afecteaza un numar redus de fibre musculare (sub 5%). Este o leziune fibrilara (afecteaza cateva fibre musculare) – aceasta reprezinta in denumirea curenta intindere musculara! Clinic: durere localizata, fara impotenta functionala, redoare si crampe la 2-5 zile post injurie.
 Gradul 2: leziune medie care afecteaza un numar extins de fibre musculare dar muschiul nu este complet rupt. Leziunea este de tip fascicular (sunt interesate cateva fascicule ale muschiului). Clinic: durere intensa, tumefiere, echimoza moderata, redoare si crampe cu durata de o saptamina.
 Grad 3: leziune severa cu ruptura musculara completa. Clinic: durere brusca, intensa, imposibilitatea de a contracta muschiul, echimoze si tumefiere importante, la inspectie muschiul se observa proeminent.

Localizarile cele mai frecvente se intalnesc la muschii membrelor inferioare, mai precis la nivelul cvadricepsului femural, ischiogambierilor, aductorilor coapsei, tricepsului sural dar si la nivelul membrului superior – biceps brahial (cel mai frecvent) – si toracelui (muschiul pectoral mare).

Investigatii paraclinice
In general diagnosticul este pus pe baza anamnezie si examenului clinic local. Utila este si ecografia musculara mai ales in cazul sportivilor de performanta.
Ecografia mio-entzo-osteo-articulara: se efectueaza pentru a decela gravitatea leziunii (stabilirea gradului intinderii) in functie de care se stabileste si conduita terapeutica secundara.

Tratament
Tratamentul de prima linie in leziunile musculare de faza acuta cuprinde patru pasi cunoscuti sub acronimul RICE: repaus segmentar (Rest), aplicare locala de gheata (Ice), compresie locala (Compression) si ridicarea membrului afectat (Elevation).Repausul opreste activitatile fizice care nu sunt necesare, mai ales cele care produc durere pentru a preveni progresia leziunilor. Este obligatoriu, mai ales in cazul sportivilor, deoarece continuarea antrenamentelor determina agravarea injuriei, putand evolua de la intindere musculara pana la ruptura partiala si chiar totala a muschiului.
Se va aplica gheata pentru a reduce edemul prin restrictionarea fluxului de singe la locul leziunii. Nu se aplica gheata pentru mai mult de 10-15 minute o data, dar se repeta aplicarea de gheata de 4 – 8 ori pe zi timp de 3 zile. Aceasta se aplica pe un strat de tifon sau prosop pentru a se evita leziunile termice ale tegumentului.
Se va folosi bandaj compresiv pentru a reduce edemul. Se mentine zona afectata ridicata deasupra nivelului inimii pentru a diminua / preveni staza locala, edemul.
Tratamentul local este acompaniat de administrare de antiinflamatorii nesteroidiene de uz general si local (unguente) pentru a combate durerea si inflamatia. Daca leziunea este acompaniata de durere severa se recomanda examenul medical, mai ales daca membrul nu poate fi utilizat sau daca se identifica sensibilitate marcata intr-un punct. Acestea pot fi semne ale unei fracturi osoase, entorse sau rupturii complete musculare.
Tratamentul curativ in cazul rupturilor musculare partiale si totale este chirurgical.
Fizioterapia este utilizata cu bune rezultate – laserterapia in primele zile, ultrasunet sau ultrasonoforeza (dupa primele 48 ore) iar dupa ziua a 8-a curenti diadinamici, TENS. Masajul nu este recomandat in primele 15 zile.
Kinetoterapia este indicata dupa initiala cicatrizare si consta intr-o prima faza in exercitii de stretching pentru a intinde tesutul cicatriceal fibros, urmate de exercitii de crestere progresiva a fortei musculare – initial exercitii pasive, pasivo-active si active; treptat se va trece la exercitii active cu incarcare progresiva. Urmatoarea etapa este inceperea antrenamentului specific, de asemenea, gradat ca intensitate si incarcare, ideal sub supraveghere medicala.

In general perioada de vindecare pentru intinderile musculare este de 2 pana la 3 saptamani, pentru ruptura musculara partiala este de 3 pana la 6 saptamani iar in cazul rupturii musculare totale de aproximativ 3 luni.

Evolutia si prognosticul sunt, in general, favorabile, daca sportivului i se acorda asistenta medicala de specialitate si de calitate din primele momente ale producerii leziunii, iar reluarea efortului fizic specific (antrenamentelor) este hotarata de catre medic (cu ajutorul ecografiei musculare, singura care poate preciza momentul recuperarii complete). Recidivele apar cand nu este respectata perioada de repaus, antrenamentele sunt reluate, leziunile in curs de cicatrizare se rup, iar rezultatul este dublarea perioadei de inactivitate.

Autor articol : Dr.Laura Bara, medic recuperare, medicina fizica si balneologie. fost medic al lotului national seniori rugby
Contact : bara_laura (la) yahoo (punct) com

Una dintre cele mai serioase accidentari in sporturile de contact (rugby, fotbal) o reprezinta traumatismul cranio-cerebral inchis, fara leziune organica mai comun cunoscuta sub numele de comotie.
Comotia cerebrala: este caracterizata prin abolirea brusca a starii de constienta sau fara, survenita imediat postimpact, insotita sau nu de modificari tranzitorii ale functiilor vegetative si vitale ( tensiune arteriala, tahicardie, scurta apnee). Fenomenul este de scurta durata( cateva minute) si total reversibil, deoarece nu-i corespunde o leziune organica.
Majoritatea comotiilor daca sunt recunoscute din timp si tratate corespunzator nu sunt foarte severe.

Trebuie recunoscuta cat mai repede in teren pentru a evita consecinte tragice.

Ce atitudine urmam daca avem o asemenea accidentare?

Continua?
- daca exista o pierdere de constienta chiar si de cateva secunde, nu i se va permite sportivului sa ramana in teren .De asemenea, daca sunt prezente urmatoarele simptome care atesta o comotie minora: – pierderea constientei
pierderea memoriei, confuzie si dezorientare
diplopie sau vedere “in ceata”
vertij, pierderea echilibrului
voma, cefalee

Daca prezinta unul din aceste semne este necesar ca sportivul sa fie scos din teren si evaluat mai departe.

Daca exista pierdere de constienta,:
- asigurarea respiratiei prin control digital al permeabilitatii cailor respiratorii, apoi se pune sportivul in pozitie de siguranta ( decubit ventral cu fruntea sprijinita pe antebrat sau decubit lateral) si se aplica o pipa Guedel, dupa care se scoate sportivul de pe teren cu ajutorul unei targi rigide.

Reintoarcerea la sport in cazul comotiilor:

Reintoarcerea la sport ( dupa Cantu – Guidelines to return to sport after cerebral concussion. Physican Sports Med, 1986)

Exista insa situatii in anumite sporturi in care forurile superioare cum ar fi de exemplu in rugby IRB-ul ( International Rugby Board) au impus propriul regulament in ceea ce priveste comotiile, avand in vedere ca rugby-ul impune contact dur intre adversari si microtraumatisme repetate la nivelul capului . Astfel, comisia medicala a IRB a decis urmatoarele in ceea ce priveste reintoarcerea la sport in cazul comotiilor:

Articolul 10 din regulamentul IRB ( International Rugby Board) prevede urmatoarele: 10.1.1 – orice jucator care a suferit o comotie nu se va intoarce in teren (antrenament sau meci) mai devreme de 3 saptamani. Revenirea in teren va fi posibila dupa cele 3 saptamani, daca sportivul nu acuza simptome de hipertensiune intracraniana si dupa ce va fi examinat din punct de vedere medical.
10.1.3 – subiectul se poate reintoarce la activitatea sportiva si mai devreme de cele 3 saptamani, daca nu are nici un simtom care sa ateste HIC si dupa ce a fost consultat de un specialist neurolog.

Autor articol : Dr.Laura Bara, medic recuperare, medicina fizica si balneologie. fost medic al lotului national seniori rugby
Contact : bara_laura (la) yahoo (punct) com

Una dintre cele mai importante probleme din spitalele romanesti este lipsa sangelui.

Federatia Romana de Rugby continua Campania Doneaza prin care jucatori, oficiali si suporteri pot dona sange pentru cei aflati in suferinta. Astfel va asteptam miercuri 8 septembrie la noi acasa, in b-dul Marasti 18 – 20, pentru a va alatura acestei campanii!

Prima actiune de recoltare a avut loc luni, 01 februarie 2010, la sediul Federatiei iar o a doua – luni 10 mai 2010.

De retinut: Nu trebuie sa consumi bauturi alcoolice inainte de donare (24 de ore).

Iti recomandam sa servesti micul dejun inainte de donare.

La inceputul acestei luni a fost inaugurat magazinul cu echipament sportiv Irish Green.

Acesta functioneaza in curtea Federatiei Romane de Rugby (Marasti 18- 20, sector 1) de luni pana vineri, intre orele 9 si 17.

La acest magazin se va comercializa echipament sportiv marca Irish Green, partener al FRR.

Cei care doresc pot gasi aici tricoul echipei nationale, tricouri ale unor echipe de club din Irlanda sau baloane de rugby si multe alte produse.