Articole de specialitate

Efortul fizic în contextul pandemic

/

Efortul fizic în contextul pandemic s-a redus. Răsunetul pandemiei COVID-19, cauzat de virusul SARS-CoV-2, este unul devastator asupra societății, amenințând în continuare, chiar și după un an de la primul caz confirmat, sănătatea și economia mondială. Peste 79.000.000 de cazuri și 1.700.000 de decese s-au înregistrat global până în acest moment [1]. În contextul contemporan în care numărul de cazuri este în continuă creștere, în paralel cu indisponibilitatea actuală a vaccinului pe scară largă, sunt absolut imperioase modificări ale stilului de viață. Din cauza instaurării măsurilor de prevenție a răspândirii virusului, nivelul de activitate fizică a scăzut cu 30%, iar timpul petrecut în poziție șezândă este mai mare cu 30% [2]. Astfel, sedentarismul și lipsa practicării activității fizice în mod regulat reprezintă factori de risc importanți pentru o gamă largă de patologii: cardiovasculare, obezitate, diabet, hipertensiune, cancer, patologii osteoarticulare, depresie și moarte prematură [3].

Efortul fizic, introducere

Până în momentul de față, peste 130 de autori au subliniat în literatura de specialitate importanța combaterii sedentarismului, sugerând în plus existența unei alte pandemii și anume aceea a lipsei practicării activității fizice [4,5]. Sedentarismul este responsabil de 3 milioane de decese/an la nivel mondial și cauzează o povară de 50 de miliarde de dolari americani [5]. Așadar, este imperioasă necesitatea realizării demersurilor imediate pentru a facilita activitatea fizică în timpul pandemiei COVID-19.

Într-o eră în care ne confruntăm cu o abundență de informații în legătură cu virusul SARS-CoV-2 și implicațiile variate ale acestuia, ne propunem în prezenta lucrare o condensare practică a literaturii de specialitate în legătură cu efortul fizic în context pandemic.

În încercarea de a acoperi necesitatea de informare a unei palete cât mai largi de pacienți, vom parcurge pe scurt următoarea succesiune:

  1. Beneficiile efortului fizic în contextul pandemic
  2. Prescrierea exercițiului fizic post-infecție cu virusul SARS-CoV-2 în populația generală
  3. Reintegrarea în sportul de performanță post-infecție cu SARS-CoV-2
  4. Reintegrarea în sportul amator post-infecție cu SARS-CoV-2
  5. Combaterea sedentarismului în contextul pandemic

Efortulu fizic și beneficiile lui în contextul pandemic

Practicarea efortului fizic în mod regulat aduce numeroase beneficii asupra stării de sănătate, de la îmbunătățirea stării psihice, la prevenția și tratamentul unei game largi de patologii. Activitatea fizică ajută la controlul factorilor de risc cardiovasculari: reduce tensiunea arterială sistolică, diastolică și remodelarea ventriculului stâng, îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Astfel, se consideră că practicarea efortului fizic contribuie la un control mai bun al comorbidităților asociate cu severitatea COVID-19. Având în vedere că subiectul este în plină dezbatere la momentul de față, relația dintre efort fizic și COVID-19 este încă incomplet elucidată. Inițial, s-a postulat ideea că efortul fizic de intensitate moderată-intensă practicat în mod regulat este benefic pentru întărirea sistemului imunitar.

Alți autori consideră că după un singur antrenament de intensitate pentru un pacient neantrenat poate conduce la o ușoară supresie imună timp de câteva ore sau zile post-efort, crescând astfel riscul de infecție, însă această teorie a fost ulterior infirmată. De asemenea, în studiile realizate pe animalele de laborator, efortul fizic modulează receptorul pentru enzima de conversie a angiotensinei 2, însă acest lucru rămâne încă neclar când vine vorba de subiectul uman [6].

Efortul fizic a scăzut cu 30%

Dacă o parte din teorii rămân a fi confirmate prin studii ulterioare, un lucru este cert: în timpul pandemiei COVID-19, nivelul de activitate fizică a scăzut cu 30%, iar timpul petrecut în poziție șezândă este mai mare cu 30% [2]. De asemenea, studii realizate pe cei care poartă dispozitive de tip smartwatch au evidențiat o scădere drastică a numărului de pași/zi, o creștere cu 45% a duratei somnului și o scădere a frecvenței cardiace de repaus [7]. Toate acestea conduc la potențarea efectelor sedentarismului în contextul pandemiei COVID-19. Efectele antagonice ale efortului fizic comparativ cu sedentarismul sunt ilustrate în figura nr. 1 [8].

Fig. nr. 1. Efort fizic versus sedentarism – efecte asupra organismului, prelucrat conform [8]

Astfel, se explică importanța combaterii sedentarismului în populația generală, pentru menținerea stării de sănătate fizică și mintală într-o eră în care aceasta devine uneori o adevărată provocare.

În continuare, vom prezenta succint câteva din cele mai relevante ghiduri de prescriere a exercițiului fizic și a reîntoarcerii în activitate după infecția cu virusul SARS-CoV-2, pe categorii de pacienți (populația generală, sportivi de performanță, sportivi amatori), dar și câteva noțiuni din încercarea globală de combatere a sedentarismului.

Prescrierea exercițiului fizic post-infecție cu virusul SARS-CoV-2 în populația generală

Exercițiul fizic rămâne o componentă cheie a reabilitării pacienților după infecția cu virusul SARS-CoV-2. Dacă în ceea ce privește sportivii de performanță, ghidurile actuale sunt destul de clare, în prezent datele privind efortul fizic la pacienții non-sportivi sunt limitate. Așadar, vom prezenta protocoale specifice de revenire la efort fizic după infecție, pentru populația generală, conform [9]. Există criterii clare de excludere a începerii efortului fizic, dar și de încetare a efortului, prezentate în tabelul nr. 1.

Tabel 1 ….

Tabel nr. 1. Criterii de încetare și de excludere a efortului fizic, conform [9]

Reluarea în ceea ce privește efortul fizic trebuie făcută treptat, autorii propunând parcurgerea a 4 stadii, cu obiective progresive, cu mențiunea că dacă un pacient nu progresează conform schemei, trebuie să revină la stadiul anterior și să ceară ajutor de specialitate [9]. Stadiile, respectiv obiectivele, sunt ilustrate în tabelul nr. 2 și explicate în detaliu în cele ce urmează [9].

tabel 2 ….

Tabel nr. 2. Stadii și obiective în reluarea efortului fizic după infecția cu virusul SARS-CoV-2, în populația generală, conform [9]

Stadiul nr. 1 – Managementul simptomelor la domiciliu

  • De regulă, în lipsa complicațiilor, acest stadiu durează 2 săptămâni.
  • Toate exercițiile fizice de tip aerob sau anaerob trebuie întrerupte în faza simptomatică a infecției.
  • Se poate practica mersul, în limita tolerabilității pacientului.
  • Se recomandă exerciții ușoare de flexibilitate la nivelul membrelor (<30 secunde/exercițiu).
  • Se recomandă practicarea tehnicilor de respirație.
  • Se indică, atunci când există disponibilitatea, monitorizarea SpO2, mai ales în timpul mersului.

 Stadiul nr. 2 – Reluarea activității funcționale

  • Se începe la 2 săptămâni după infecție și durează, la rândul lui, 2 săptămâni.
  • Săptămâna 1 – inițial, se limitează la activitățile casnice cotidiene și mers, în paralel cu exerciții de flexibilitate și tehnici de respirație. Se introduc treptat exerciții ușoare de forță, mai întâi contra-gravitației, apoi cu propria greutate.
  • Săptămâna 2 – efort aerob de intensitate progresivă până la 60% din frecvența cardiacă maximă sau până la 6/10 pe scara ratei percepției efortului fizic. Exercițiile de forță se realizează până la 40% din intensitatea maximă, în seturi de 8 repetări/exercițiu, de 2 ori pe săptămână, cu încercarea acoperirii a cât mai multe grupe musculare.
  • Pentru pacienții care nu pot tolera exercițiile aerobe din cauza slăbiciunii mușchilor respiratori sau a patologiilor pulmonare subiacente, se recomandă reabilitarea pulmonară într-un centru specializat, sub supraveghere medicală.
  • În această perioadă, nutriția este esențială. Pentru pacienții cu risc de status catabolic crescut (vârstnici, tarați), se indică suplimentarea calorică sau aportul de proteine >1,5 g/kg.

Stadiul nr. 3 – Reluarea efortului fizic

  • Începe la o lună de la confirmarea diagnosticului.
  • Efortul de tip aerob poate fi efectuat în intervale scurte (30-60 secunde) sau intervale de efort continuu >10 minute, cu obiectivul final de respectare a indicațiilor Organizației Mondiale a Sănătății privind activitatea fizică (30 min x 5 = 150 min/săptămână) [10].
  • Exercițiile de tip anaerob pot crește în intensitate până la 70% din maxim, cu 2-3 seturi a câte 8-12 repetări de două ori pe săptămână.
  • În funcție de disponibilitate, se recomandă monitorizarea frecvenței cardiace și a ratei percepției efortului.
  • Reabilitarea poate fi întârziată de existența unei condiții premorbide sau de decondiționarea marcată post-infecție. În aceste cazuri, se recomandă reabilitarea pacientului într-o clinică de specialitate, sub supraveghere medicală.

Stadiul nr. 4 – Menținerea unui stil de viață sănătos

  • Menținerea recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății privind activitatea fizică și combaterea sedentarismului [10].
  • La fel ca și celelalte stadii, stadiul 4 trebuie individualizat în funcție de necesitățile, obiectivele și starea de sănătate ale pacientului.
  • Pacienții tarați, cu repaus prelungit la pat sau cu comorbidități importante trebuie tratați de o echipă multidisciplinară, necesitând prescrierea exercițiului fizic, echilibrarea nutrițională, fizioterapie, kinetoterapie și consult de specialitate în funcție de patologiile subiacente.
  • În funcție de disponibilitate, se recomandă folosirea dispozitivelor de tip smartwatch pentru dozarea efortului (durată, distanță, frecvență cardiacă, intensitate).
  • Se recomandă folosirea platformelor de exerciții online sau a diverselor aplicații, pentru a promova continuității efortului fizic și pentru a crește motivația prin evidențierea progresului personal.
  • Infecția cu virusul SARS-CoV-2 afectează în sens negativ sănătatea mintală a pacienților, atât în mod direct, cât și indirect [11,12]. Se recomandă sfătuirea pacientului în ceea ce privește respectarea normelor de igienă a somnului, practicarea eforturilor de tip mind-body (pilates, yoga, tai chi, qigong) și trimiterea către servicii psihologice de specialitate. În lucrările noastre publicate în edițiile trecute, am abordat amănunțit ideile despre prescrierea exercițiului fizic în managementul depresiei, anxietății și insomniilor.

Astfel, medicul sportiv își poate aduce contribuția în inițierea și supravegherea programelor de exerciții fizice din cadrul complexului proces de reabilitare post-infecție cu virusul SARS-CoV-2 în populația generală, nu doar la sportivii de performanță sau la cei amatori.

Reintegrarea în sportul de performanță post-infecție cu SARS-CoV-2

O categorie aparte de pacienți afectați de pandemia actuală este reprezentată de sportivii de performanță. Lumea sportului și-a reluat treptat activitatea la antrenamente și competiții. Numeroși autori au încercat să abordeze problema revenirii în sportul de performanță după infecția cu virusul SARS-CoV-2, ținând cont de importanța și complexitatea problemei, acordând o atenție sporită posibilelor atingeri cardiace ale infecției. Recomandările ce urmează a fi prezentate au fost concepute de un grup internațional de experți și reprezintă o condensare strategică a numeroaselor abordări menționate în literatura de specialitate utilizate pentru reluarea sportului de performanță [13]. În pofida diferitelor reglementări din întreaga lume și a caracteristicilor specifice fiecărui sport, este de apreciat efortul autorilor (Löllgen H, Bachl N, Papadopoulou T, et al), esențial în acordarea îndrumărilor internaționale, consistente și specifice pentru întoarcerea în siguranță la antrenament și competiții în acest moment dificil.

COVID-19 este o patologie multisistemică ce afectează endoteliul cu răsunet în toate organele, în special la nivelul cordului și al plămânilor. Prin urmare, recomandările internaționale actuale pentru reîntoarcerea în siguranță în sportul de performanță se bazează pe evaluarea clinico-paraclinică extinsă (cardiacă, pulmonară) și au fost concepute pentru 6 grupuri diferite, în funcție de nivelul de expunere la virusul SARS-CoV-2. Clasificarea în cele 6 grupuri este prezentată în tabelul nr. 3, iar recomandările aferente fiecărui grup sunt ilustrate în tabelul nr. 4, conform [13].

tabel 3…..

Tabel nr. 3. Clasificarea sportivilor de performanță în funcție de expunerea la virusul SARS-CoV-2, conform [13]

tabel 4…..

Legenda: v = este obligatoriu; x = nu este obligatoriu; pătrat = dacă există indicații clinice; CRP=Proteina C reactivă, BNP=Peptid natriuretic de tip B, CPET=Cardiopulmonary exercise testing

Tabel nr. 4. Recomandări pentru reîntoarcerea în sportul de performanță, conform [13]

Cu toate că subiectul reintegrării în activitatea sportivă de performanță a fost intens studiat în literatura recentă, recomandările cu privire la sportivii amatori sunt relativ limitate în momentul de față.

Efortul fizic și reintegrarea în sportul amator post-infecție cu SARS-CoV-2

Cu o gamă largă de expresii ale bolii și un domeniu vast de severitate clinică, COVID-19 implică o provocare diferită pentru fiecare pacient în parte care își dorește să revină în siguranță la activitățile sale, spre exemplu la sportul amator. Spre deosebire de sportivii de performanță, care au protocoale clare validate internațional, fiind, de regulă, atent ghidați de medicul sportiv în reîntoarcerea în sport, în ceea ce privește sportivul amator, acesta nu dispune de supravegherea medicului sportiv și nici de ghiduri clare de reîntoarcere în sportul amator.

Pe măsură ce numărul cazurilor confirmate de COVID-19 continuă să crească, clinicienilor li se va solicita din ce în ce mai mult să îndrume reintegrarea în sportul amator a pacienților [14]. Nu de puține ori, în activitatea noastră recentă, ne-a fost dat să consultăm sportivi amatori care, după 14 zile de izolare pentru infecția cu SARS-CoV-2, au încercat să revină brusc la condiția fizică anterioară infecției, prezentându-se la medic cu dovezi clinico-paraclinice de rabdomioliză, în cazurile extreme ajungând în stadiul de insuficiență renală acută, necesitând dializă.

În figura nr. 2 sunt prezentate principalele considerații și recomandări privind reintegrarea în sportul amator după infecția cu SARS-CoV-2. Pacienții trebuie urmăriți în primele 3-6 luni de reluare a activităților sportive de tip amator, indiferent de gradul de severitate a infecției. Protocolul prezentat trebuie individualizat în funcție de comorbiditățile pacientului și de severitatea bolii, o parte din pacienți necesitând o revenire gradată prelungită pe parcursul a mai multor luni [14].

Fig. nr. 2. Considerații și recomandări privind reîntoarcerea în sportul amator post-infecție cu SARS-CoV-2, conform [14]

Tema reîntoarcerii în sportul amator necesită completarea cu recomandări ulterioare, în funcție de viitoarele date emergente din literatura de specialitate. O altă problemă importantă de actualitate este scăderea drastică a activității fizice, combaterea sedentarismului fiind una din principalele preocupări ale Organizației Mondiale a Sănătății [10].

Combaterea sedentarismului în contextul pandemic

În figura nr. 3 sunt ilustrate recomandările actuale de combatere a sedentarismului în contextul pandemic, conform [4]. Pentru informații suplimentare privind diversele recomandări de activitate fizică în timpul pandemiei COVID-19, sugerăm consultarea suplimentară a bibliografiei [4], [6,10,16].

Fig. nr. 3. “EXERCISE IS MEDICINE”– Stay active and healty during COVID-19 [4]

Efortul fizic în contextul pandemic – concluzii

Având în vedere peisajul științific contemporan, care evoluează rapid în jurul COVID-19, îndrumările pentru revenirea în siguranță la sportul amator și de performanță, dar și pentru exercițiul fizic în reabilitarea post COVID-19 în populația generală sunt susceptibile de a se schimba. Cu toate acestea, am considerat necesară oferirea un cadru de recomandări pe baza datelor actuale din literatura de specialitate. Nu în ultimul rând, subliniem coexistența a două pandemii: COVID-19 și sedentarism; promovarea stilului de viață sănătos fiind una din preocupările principale ale medicului sportiv, mai ales în acest context pandemic.

Referințe bibliografice:

  1. World Health Organization. Coronavirus disease (COVID-19) outbreak situation (online), 2020. Available: https://www.who.int/emergencies/diseases/novel- coronavirus-2019;
  2. Ammar A, Brach M, Trabelsi K, et al. Effects of COVID-19 home confinement on eating behaviour and physical activity: results of the ECLB-COVID19 international online survey. Nutrients 2020;12:1583;
  3. Warburton DER, Bredin SSD. Health benefits of physical activity: a systematic review of current systematic reviews. Curr Opin Cardiol 2017;32:541–56;
  4. Wedig IJ, Duelge TA, Elmer SJ. Infographic. Stay physically active during COVID-19 with exercise as medicine. Br J Sports Med 2020. doi:10.1136/bjsports-2020-103282 [Epub ahead of print 23 Oct 2020];
  5. Hall G, Laddu DR, Phillips SA, et al. A tale of two pandemics: how will COVID-19 and global trends in physical inactivity and sedentary behavior affect one another? Prog Cardiovasc Dis 2020. doi:10.1016/j. pcad.2020.04.005. [Epub ahead of print: 08 Apr 2020];
  6. Dwyer MJ, Pasini M, De Dominicis S, et al. Physical activity: Benefits and challenges during the COVID-19 pandemic. Scand J Med Sci Sports. 2020;30:1291–1294;
  7. Do we need new COVID-19 specific ‘return to exercise’ protocols? BJSM blog – social media’s leading SEM voice. 2020 https://blogs.bmj.com/bjsm/2020/09/13/do-we-need-new-covid-19-specific-return-to-exercise-protocols/;
  8. Woods J, Hutchinson NT, Powers SK, et al. The COVID-19 pandemic and physical activity. J. Sport Health Sci 2020;2:55-64;
  9. ”Return to exercise” – helping patients to overcome the long tail of COVID-19. BJSM blog – social media’s leading SEM voice. 2020 https://blogs.bmj.com/bjsm/2020/12/18/return-to-exercise-helping-patients-to-overcome-the-long-tail-of-covid-19/;
  10. Bull FC, Al-Ansari SS, Biddle S, et al. World Health Organization 2020 guidelines on physical activity and sedentary behaviour. Br J Sports Med 2020;54:1451–1462;
  11. Serafini G, Parmigiani B, Amerio A, et al. The psychological impact of COVID-19 on the mental health in the general population. QJM: An International Journal of Medicine. 2020;113(8):531-537;
  12. Rogers J, Chesney E, Oliver D, et al. Psychiatric and neuropsychiatric presentations associated with severe coronavirus infections: a systematic review and meta-analysis with comparison to the COVID-19 pandemic. The Lancet Psychiatry. 2020;7(7):611-627;
  13. Löllgen H, Bachl N, Papadopoulou T, et al. Infographic. Clinical recommendations for return to play during the COVID-19 pandemic. Br J Sports Med 2020. doi:10.1136/bjsports-2020-102985 [Epub ahead of print 3 Sept 2020];
  14. Metzl JD, McElheny K, Robinson J, et al. Considerations for return to exercise following mild-to-moderate COVID-19 in the recreational athlete. HSSJ 2020;16(Suppl 1):S102-S106;
  15. Caterisano A, Decker D, Snyder B, et al. CSCCa and NSCA joint consensus guidelines for transition periods: safe return to training following inactivity. Strength Cond J. 2019;41(3):1-23;
  16. Hammami A, Harrabi B, Mohr M, Krustrup. Physical activity and coronavirus disease 2019 (COVID-19): specific recommendations for home-based physical training. Managing Sport and Leisure 2020. doi: 10.1080/23750472.2020.1757494.

Autori:

DR. IOANA BADEANU, MEDIC REZIDENT MEDICINĂ SPORTIVĂ INMS/COLABORATOR F.R. RUGBYDR. ALIN POPESCU, MEDIC PRIMAR MEDICINĂ SPORTIVĂ , SECRETAR GENERAL S.RO.M.S., MANAGER MEDICAL F.R. RUGBY

Share Button
Leave a Reply
Your email address will not be published. *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.