Interviuri

Dr. Alin Popescu: „Mulți oameni sunt conștienți că obiceiurile lor sunt nesănătoase și chiar și-ar dori să facă o schimbare”

/
Dr. Alin Popescu: „Mulți oameni sunt conștienți că obiceiurile lor sunt nesănătoase și chiar și-ar dori să facă o schimbare”

Dr. Alin Popescu, medic primar – medicină sportivă, ne-a acordat un interviu în care detaliază care sunt principalele obiceiuri nocive și impactul acestora asupra sănătății noastre.

Care sunt câteva dintre obiceiurile nocive actuale ale societății?

Dr. Alin Popescu: Înainte de a enumera câteva dintre aceste obiceiuri, este important să menționez că obiceiurile sau comportamentele nocive sunt ale individului, el fiind și primul și cel mai afectat. Desigur că un număr mare de oameni care au comportamente cu grad crescut de risc vor crea probleme și la nivel de societate.

Revenind la întrebare, se observă un fenomen interesant în ultimele decenii. Pe de o parte, avem comportamentele nocive bine cunoscute, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul, alimentația nesănătoasă, care continuă să crească în prevalența și impact.

Pe de altă parte, suntem martorii apariției și creșterii rapide în importanță a unor comportamente care fie erau marginale, fie nu existau deloc acum 25-30 de ani. Mă refer la consumul de droguri (aici sunt incluse multe substanțe cu efecte variate și consecințe dintre cele mai grave pentru consumatori), explozia jocurilor de noroc, tulburările de alimentație și comportamente asociate noilor tehnologii (jocuri video, social media), ale căror efecte pe termen mediu și lung încă nu le cunoaștem cu adevărat. Doar le putem intui.

Mai important decât enumerarea obiceiurilor nocive este să înțelegem ce anume le face nocive, cum definim nocivitatea și să înțelegem ce îi face pe oameni să adopte și să continue aceste comportamente.

Un prim exemplu (care impactează toate categoriile de vârstă) este alimentația – din ce în ce mai dezechilibrată pentru multe categorii populaționale. Hipercalorică, hiperglucidică și hiperlipidică, dar cu multe calorii așa-zis goale, conduce către obezitate și către o compoziție corporală cu procent mare de țesut gras (adipos). Se poate spune că mâncăm mult și prost.

Al doilea obicei este fumatul. După decenii de campanii de informare și avertizări vom găsi cu greu persoane care nu știu că fumatul e dăunător.

Dar de ce este el dăunător? Ce se știe mai puțin (deși este demonstrat științific) este că principala cauză a riscurilor pe care fumatul le prezintă pentru sănătate nu este nicotina (care provoacă dependență), ci fumul. Mai precis, nivelurile ridicate ale compușilor care rezultă în urma arderii.

Atunci când tutunul este ars, se formează mii de substanțe chimice, dintre care zeci sau sute sunt periculoase pentru sănătate. Expunerea repetată și prelungită la aceste substanțe duce la apariția bolilor în cazul fumătorilor. Înțelegerea acestui lucru este foarte importantă, esențială chiar, pentru a putea identifica noi soluții și a gestiona efectele nocive ale fumatului.

Cât de complicat este să schimbăm obiceiurile peste noapte și de ce campaniile care își propun asta eșuează în multe situații?

Dr. Alin Popescu: Mai mult decât complicat, este practic imposibil să schimbăm situația în timp scurt. Asta pentru că aceste obiceiuri nu apar și nu se instalează nici ele „peste noapte”. În cele mai multe cazuri există etape prin care o persoană trece până un comportament să devină obicei. Și există o multitudine de factori care pot influența și favoriza o astfel de tranziție.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care multe dintre campaniile de „renunțare” sau de „modificare’’ nu își ating scopul. Trebuie să menționez că inițiativele și campaniile de educare, informare și conștientizare au rol foarte important și ele trebuie să continue.

Un aspect important de menționat referitor la succesul limitat al unor astfel de campanii este că multe dintre ele nu sunt susținute și de alte inițiative, resurse și programe care să vină în sprijinul persoanelor la risc, a beneficiarilor direcți.

O campanie bine făcută poate determina o persoană să înțeleagă că are un comportament periculos și chiar să o facă să încerce să îl schimbe. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de mai multe resurse.

Ce se întâmplă dacă nu reușește din prima? Are sens să mai încerce? Există vreo cale de mijloc? Se poate adresa unor grupuri de suport sau unui specialist? Răspunsul este de cele mai multe ori nu.

Multe campanii eșuează deoarece tratează probleme complexe simplist, în alb/negru sau printr-o abordare de tipul „renunță sau mori”.

„Obiceiul tău este periculos și te poate omorî. Singura soluție e să te oprești.’’ este un mesaj în care pot fi identificate două probleme importante: singura soluție e renunțarea/abstinența completă, imediată, și se induce un sentiment de inadecvare – mulți oameni au reușit să renunțe, dacă tu nu reușești, e o problemă la tine. Se induce astfel un sentiment de vinovăție celor care nu vor sau nu pot să renunțe și acest lucru complică și mai mult situația.

Realitatea este că mulți oameni sunt conștienți că obiceiurile lor sunt nesănătoase și chiar și-ar dori să facă o schimbare.

Ce soluții avem pentru a reduce impactul acestor obiceiuri în societate?

Dr. Alin Popescu: Așa cum spuneam și mai devreme, mai întâi este nevoie să identificăm soluții care să se adreseze persoanei la risc și să reducă efectele negative la nivel individual. O astfel de abordare va aduce cu siguranță beneficii și la nivel de societate.

Soluțiile existente și aplicate în prezent se concentrează pe stoparea comportamentului la risc și au eficacitate limitată. Educația și informarea corectă începută de acasă, continuată în școală și amplificată prin campanii de conștientizare reprezintă un element important în prevenție. Dar această abordare nu poate avea efecte imediate sau pe termen scurt.

Este nevoie să înțelegem nu doar „comportamentele nocive”, ci mai ales persoanele afectate de aceste comportamente și să ne adresăm lor cu soluții acceptabile, rezonabile, adaptate nevoilor individuale și care pot avea un efect benefic încă de la bun început. Doar o astfel de abordare personalizată, care are în centrul ei individul și care își propune să sprijine, nu să judece și să pedepsească poate da cu adevărat rezultate.

Soluția ar fi să păstrăm și să continuăm inițiativele deja existente și să le completăm cu abordări rezonabile, pragmatice, cum sunt strategiile de harm reduction. Să depășim blocajul acesta idealist care insistă că singura soluție acceptabilă este soluția perfectă, abstinența totală.

Ce reprezintă conceptul de „harm reduction”?

Dr. Alin Popescu: Harm reduction / reducerea riscurilor reprezintă o serie de politici și acțiuni orientate către reducerea consecințelor negative asociate anumitor comportamente umane. Acțiunile de harm reduction sunt folosite pentru a gestiona comportamente cu potențial periculos, cum ar fi consumul de droguri, de alcool, fumatul, activitatea sexuală, dar și tulburările de alimentație.

Obiectivele sunt diminuarea riscurilor și limitarea efectelor negative ale respectivelor comportamente. Altfel spus, harm reduction este o abordare pragmatică care se concentrează pe reducerea riscurilor de sănătate (prin utilizarea de alternative mai puțin nocive ale unor produse periculoase, încurajarea unor comportamente mai puțin riscante) și nu exclusiv pe eradicarea unor produse sau comportamente.

În prezent sunt mai multe țări care aplică cu succes principiile de harm reduction pentru a reduce efectele negative ale multor comportamente, ieșind din zona de intervenție de urgență pentru consumatorii de droguri și devenind politici publice cu efecte benefice pentru întreaga societate.

Ce beneficii ar avea aplicarea acestui concept pe scară largă?

Dr. Alin Popescu: Conceptul de harm reduction este aplicat cu succes de mai bine de 30 de ani, iar în țările în care există această experiență sunt evidente și beneficiile: reducerea morbidității și mortalității, reducerea epidemiilor intracomunitare, reducerea infecțiilor cu transmitere sexuală, reintegrarea socială și profesională a persoanelor afectate de aceste comportamente etc. Vorbim desigur de beneficii măsurabile și importante pentru societate.

Dar cele mai mari beneficii sunt cele pentru individul la risc, care nu mai este stigmatizat și învinovățit, primește sprijin, informații și alternative care îi influențează pozitiv sănătatea și calitatea vieții.

Revenind la ce spuneam mai devreme, fiecare comportament la risc impune măsuri de harm reduction țintite, specifice, adaptate nevoilor. Sub umbrela principiului de harm reduction se încadrează abordări și măsuri diverse care vor aduce beneficii care se definesc diferit în funcție de individ și comportamentul riscant pe care îl avem în vedere.

În cazul consumului de alcool, de exemplu, controlul calității băuturilor alcoolice consumate duce la scăderea riscului de intoxicații cu alcool metilic, deci un beneficiu imediat pentru individul la risc.

Pe de altă parte, măsurile și campaniile care au ca obiectiv reducerea accidentelor rutiere provocate de consumul de alcool vor avea beneficia nu doar pentru individ, ci și pentru cei din jur și pentru societate.

În cazul fumatului, alt obicei de mare risc despre care am vorbit mai devreme, trecerea de la fumatul tradițional la alternativele fără fum duce la eliminarea unei cauze primare de nocivitate (fumul) și la reducerea expunerii organismului la substanțe toxice. Această reducere a expunerii aduce beneficii inclusiv pe termen scurt, prin reducerea expunerii la monoxid de carbon, reducerea nivelurilor de colesterol, a inflamației cauzate de fumat și normalizarea declinului funcției pulmonare.

Cum vedeți situația societății românești și de ce este bine să vorbim despre reducerea riscurilor?

Dr. Alin Popescu: Ne aflăm acum, în 2022, într-un moment în care nu doar că prevalența „vechilor” obiceiuri nesănătoase este în creștere, dar suntem martorii unor noi comportamente la risc, cu impact important în societate.

Este evident că soluțiile tradiționale de prevenție și limitare a efectelor nu mai sunt suficiente. Iar poziționarea idealistă conform căreia trebuie să ne concentrăm exclusiv pe stoparea acestor comportamente și pe abstinență nu are șanse de reușită.

Trebuie să analizăm realist situația și să adoptăm soluții pragmatice, eficiente, aplicabile. Trebuie să vorbim despre harm reduction pentru că este un concept cu un potențial uriaș, dar cvasinecunoscut în România.

Însă nici măcar nu avem o traducere acceptată pentru harm reduction în limba română! Cu toate acestea, acceptarea și aplicarea acestor principii reprezintă o oportunitate uriașă.

Există o bogată experiență internațională în domeniu și din ce în ce mai multe soluții și alternative disponibile care ar putea avea un impact important în reducerea efectelor nocive al multor comportamente la risc și ar putea crește calitatea vieții individului, aducând totodată beneficii la nivelul întregii societăți.

Share Button
Leave a Reply
Your email address will not be published. *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/dralinpo/public_html/wp-includes/functions.php on line 4755

Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/dralinpo/public_html/wp-content/plugins/really-simple-ssl/class-mixed-content-fixer.php on line 110