Influenta alimentatiei asupra sanatatii nu mai este de mult un mister pentru nimeni. Cu totii, indiferent de statutul socio-economic si educational stim ca „suntem ceea ce mancam” si marea majoritate cunoastem, cel putin in linii mari, caracteristicile unei alimentatii sanatoase.

Cu toate ca se vorbeste despre nutritie si stil de viata sanatos in toate mediile de comunicare, de la retetele de socializare la publicatiile stiintifice, populatia continua sa sufere de probleme majore de sanatate relationate cu dezechilibrele nutritionale.

Alimentatia dezechilibrata si sedentarismul sunt doi factori majori de risc pentru un numar mare de probleme de sanatate, printre care: supraponderalitatea si obezitatea, deficientele nutritionale, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, hepatopatiile, nefropatiile, dezechilibrele hormonale, cancer, bolile neurodegenerative.

Recomandarile alimentare adresate intregii populatii au inceput sa apara dinainte de a fi descoperite vitaminele si mineralele. Bineinteles ca USA are un cuvant de spus in acest sens, introducand conceptul de piramida alimentara. Totul a inceput in 1894, cand au fost scrise primele recomandari alimentare de catre W.O. Atwater, un om de stiinta din cadrul USDA.

Aceste recomandari de nutritie adresate populatiei generale au evoluat de-a lungul timpului si au luat diferite forme vizuale sau scrise. In Romania, exista Ghidul pentru Alimentatie Sanatoasa, publicat de Societatea Romana de Nutritie in 2006. Este un material cuprinzator oferind o privire de ansamblu asupra alimentatiei santoase pentru populatia din Romania, dar si recomandari practice specifice diferitelor grupe de varsta.

Cu toate ca exista toate aceste ghiduri, populatia nu are cunostintele de nutritie de baza si nu stie cum sa aplice practic aceste recomandari.
Esecul in respectarea la nivel populational a recomandarilor cuprinse in aceste ghiduri vine, in primul rand din lipsa unei comunicari adecvate si, in al doilea rand, din lipsa cunostintelor in privinta adaptarii acestor recomandari generale nevoilor individuale.

Din ce in ce mai multe cercetari demonstreaza beneficiile unei diete personalizate prin comparatie cu recomandarile generale de alimentatie si stil de viata sanatos.

Suntem cu totii diferiti atat in exterior, cat si in interior, tocmai de aceea ce este acceptat ca sanatos la nivel general, poate sa creeze un dezechilibru daca este implementat ca atare la nivel individual. Nevoile nutritionale variaza mult interindividual in functie de o multitudine de factori, incepand cu varsta, antropometria, metabolismul si incheind cu materialul genetic.

Tocmai pentru ne place sa spunem ca suntem unici si diferiti, trebuie sa avem grija si de alimentatia noastra si sa nu ne lasam usor influentati de ce spune vecinul sau de dietele standard care dau rezultate doar pentru unii si doar pe termen scurt. Daca doriti sa adoptati cu adevarat o alimentatie sanatoasa care se potriveste stilului vostru de viata si raspunde exact nevoilor individuale, atunci este recomandat sa apelati la un specialist.
Primul pas spre o alimentatie mai santoasa este motivatia. Oricat de buna ar fi dieta si oricat de personalizata, daca nu sunteti motivati sa adoptati sfaturile nu se vor vedea rezultatele.

Al doilea pas consta intr-o discutie sincera cu medicul/nutritionistul din care acesta sa poata extrage corect toate informatiile necesare pentru ca dieta sa raspunda cat mai bine nevoilor personale.

Un aspect la fel de important sunt preferintele alimentare ale pacietului care adesea se neglijeaza chiar si in dietele personalizate. Oricat de personalizata ar fi dieta din punct de vedere al nevoilor nutritionale, nu va fi sustenabila daca nu este si pe placul vostru. Tocmai din acest motiv, relatia nutritionist-pacient trebuie sa fie una de incredere, in care specialistul devine „prietenul” pacientului.

La nivel teoretic, conceperea unei diete personalizate incepe de la stabilirea necesarului caloric in functie de varsta, sex, inaltime, masa corporala si nivel de activitate fizica. Acest necesar caloric se va transforma intr-un meniu variat si echilibrat. Se porneste de la recomandarile generale in ceea ce priveste numarul de mese, repartitia macronutrientilor si necesarul de micronutrienti. Aceste recomandari se adapteaza in primul rand la patologie (daca este cazul), la programul de munca, la senzatia de foame si satietate, la programul de activitate fizica, la disponibilitatea alimentelor si la preferintele individuale.
O dieta adaptata stilului vostru de viata, chiar daca nu este perfecta din punct de vedere al echilibrului nutrientilor sau al orarului meselor, este mai eficienta pe termen lung.

Trebuie mentinut un contact saptamanal cu speciaslistul pe parcursul perioadei de tranzitie spre obiceiuri alimentare mai sanatoase. Informatiile despre respectarea recomandarilor nutritionale si raspunsul organismuliui la modificarile produse in primele saptamani ale dietei trebuie valorificate in urmatoarele saptamani. Planul alimentar trebuie sa sufere modificari mici saptamanale astfel incat sa se adapteze la noile caracteristici fenotipice si dietetice. Modificarile antropomentrice, dorite de astfel la inceputul perioadei de nutritie personalizata, moduleaza ulterior recomandarile nutritionale.

Colaborarea dintre pacient si specialist trebuie incetata doar atunci cand se considera ca pacientul si-a insusit bine noile obiceiuri alimentare si este capabil sa faca singur alegeri alimentare care sa raspunda nevoilor sale.

Autor: Nicoleta Tupiță, Nutritionist-Dietetician, Specialist Nutritie Sportiva (Blog: https://nutritiebynicoleta.com/)

Lasă un comentariu
Adresa ta de email nu va fi publicată. *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.