Glandele suprarenale, in numar de doua, sunt raspunzatoare de secretia de cortizol. Acest hormon, supranumit hormonul de stres, este esential pentru bunul mers al organismului uman.
Momentele in care acesta trebuie sa lucreze la cote maxime sunt si momentele in care se secreta cea mai mare cantitate de cortizol. Orice situatie tensionata, orice examen, orice conflict si orice activitate sportive necesita o descarcare de cortizol fara de care corpul uman nu ar avea sustinere.
Efectele cortizolului
Rolul acestui hormon de stres in organism este extrem de complex. Este cunoscut faptul ca o descarcare normala de cortizol ne ajuta sa ne indeplinim toate activitatile zilnice. Cortizolul este un reglator al tuturor functiilor metabolice. In momentul cand secretia de cortizol este crescuta, atunci acest lucru poate avea efecte negative asupra somnului, aparatelor osos si muscular, afectand de asemenea si stemele cardiovascular si imunitar.
Activitatea fizica si cortizolul
De cele mai multe ori, notiunea de stres este perceputa ca ceva negativ. Sportul este un stres pentru organism, cu atat mai mult cu cat ne referim la un antrenament sustinut. In acest context, unul dintre cei mai importanti hormoni implicati in sustinerea organismului in timpul sportului este cortizolul secretat de catre glandele suprarenale. Fara acest asa zis carburant nu s-ar putea indeplini nici o activitate fizica.
Suprarenalele si, implicit secretia de cortizol din timpul efortului, sunt si ele controlate de catre o alta glanda endocrina, si anume hipofiza. Aceasta regleaza secretia de cortizol in functie de nevoile organismului, fiind cu atat mai activa in momentul in care se exercita o activitate fizica sustinuta. Contractia musculara, accelerarea fluxului sanguin si folosirea rezervelor glucidice in timpul efortului sunt si ele influentate de catre cortizol. Deficitul sau excesul acestui hormon de stres va afecta capacitatea organismului de a indeplini orice efort fizic.
Dezechilibrele secretiei de cortizol
Exista numeroase afectiuni care pot sa interfereze cu secretia normala de cortizol. Aceste dezechilibre trebuie intelese fie ca o scadere a secretiei, fie ca un exces, ambele situatii putand afecta in mod negative bunul mers al organismului. Atat secretia inadecvata, cat si excesul pot sa apara in momentul in care exista o problema de sanatate la nivelul suprarenalei (adenoame, tumori maligne, boli autoimune, interventii chirurgicale sau iradiere in zona respectiva). De asemenea, dezechilibrul secretiei acestui hormon se mai poate dator aunei probleme legate de glanda hipofiza. Oricare ar fi cauza, aceasta situatie trebuie rapid rezolvata deoarece poate afecta starea de sanatate. Fiind un hormon catabolic, excesul de cortizol poate avea un efect distructiv la nivelul muschilor, astfel incat apare atrofierea acestora cu durere si slabiciune. In acest context, pacientii cu exces de cortizol nu vor putea efectua nici cele mai usoare activitati fizice, acuzand durere si slabiciune in membre. In aceeasi maniera, deficitul de cortizol va duce la scaderea tensiunii arteriale si la o stare de slabiciune profuza, astfel incat cei afectati nu vor fi capabili sa indeplineasca nici cele mai facile activitati zilnice. Diagnosticarea precoce a afectiunilor ce duc la dezechilibre in secretia de cortizol este extrem de importanta, deoarece in caz contrar cronicizarea acestor probleme poate avea repercusiuni grave asupra organismului.
